Curtea Constituţională a Moldovei facilitează confiscarea averilor ilicite, pârghie importantă în combaterea corupţiei

Curtea Constituţională a Moldovei (CCM) a constatat într-o decizie din 10 martie, publicată marţi, că averea ilicită se poate confisca pe baza unei constatări a Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), fără modificarea Constituţiei, după cum a solicitat un grup de deputaţi PAS.

Astfel, CCM facilitează confiscarea averilor ilicite, considerată de puterea de la Chişinău una dintre pârghiile importante de combatere a corupţiei.

Noua legislaţie, trimisă parlamentului în februarie de Maia Sandu, face mai grea „ascunderea” averilor de către corupţi prin trecerea lor pe numele rudelor, şi simplifică munca celor care le confiscă: ei nu mai trebuie să arate că o anume proprietate a fost obţinută ilicit, ci că averea generală depăşeşte cu mult ceea ce rezultă din declaraţia de avere, astfel încât diferenţa acoperă preţul bunului sau bunurilor confiscate, transmite Radio Europa Liberă.

Potrivit practicii de până acum, demnitarilor li se puteau confisca bunuri doar dacă există o decizie judiciară care demonstra provenienţa ilicită a acestor bunuri, de exemplu, din acte de corupţie dovedite în justiţie. Mai multe decizii de constatare a diferenţei dintre averile deţinute în realitate şi declaraţiile depuse de funcţionari publici, emise de-a lungul anilor de ANI, s-au soldat, din acest motiv, cu respingerea acţiunilor în judecată.

Conform sursei citate, 56 de deputaţi PAS s-au adresat Curţii Constituţionale, cerându-i permisiunea să modifice Constituţia, într-un efort aparent de a da noii legislaţii mai mare greutate. CCM însă a găsit o altă soluţie care să servească aceluiaşi scop.

Astfel, CCM a precizat că sarcina probării originii licite a bunurilor despre care se presupune că au fost dobândite în mod ilicit poate fi transferată în mod legitim asupra pârâţilor în cadrul unor proceduri non-penale de confiscare.

Măsura confiscării poate fi aplicată nu doar în cazul produselor directe ale unei infracţiuni, ci şi în cazul bunurilor, inclusiv al oricărui venit sau al altor beneficii indirecte, obţinute prin convertirea ori transformarea produselor directe ale infracţiunii sau prin amestecul acestora cu alte bunuri, eventual legale. Măsura confiscării nu poate fi aplicată doar în cazul persoanelor bănuite direct de comiterea infracţiunilor, ci şi în cazul terţilor care au dobândit un drept de proprietate fără buna-credinţă cerută, prin disimularea rolului lor ilicit la acumularea averii în cauză.

Mai mult, Curtea Europeană a subliniat că principiul prezumţiei de nevinovăţie nu este aplicabil în cazul confiscării bunurilor dispuse în contextul unei proceduri civile care nu implică stabilirea unei acuzaţii penale şi care nu are un caracter punitiv, ci unul preventiv şi/sau compensatoriu, a ţinut să mai subliniază CCM în avizul său.