Belgia intervine la Curtea Internaţională, în cazul acuzaţiilor de genocid împotriva Israelului legat de războiul din Gaza

Belgia a făcut un pas juridic important în cazul de referinţă împotriva Israelului la cea mai înaltă instanţă a ONU, declarând oficial intervenţia sa pentru a oferi opinia asupra interpretării Convenţiei privind genocidul, informează Yeni Şafak. Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) a confirmat marţi că Belgia şi-a depus declaraţia de intervenţie pe 23 decembrie, invocând dreptul său ca parte la convenţie de a participa la procedurile iniţiate de Africa de Sud.

Concentrarea pe întrebarea juridică esenţială: „Intenţia genocidară”

Intervenţia belgiană se concentrează strict pe prevederi cheie ale Convenţiei privind genocidul din 1948, cu accent deosebit pe Articolul II. Acest articol defineşte crima de genocid, inclusiv necesitatea de a dovedi o „intenţie specifică” (dolus specialis) de a distruge, în totalitate sau parţial, un grup naţional, etnic, rasial sau religios.

Prin intervenţia sa pe acest punct, Belgia urmăreşte să ofere propria interpretare juridică asupra a ceea ce constituie intenţia genocidară, o chestiune centrală şi intens contestată în cazul Africii de Sud. Curtea a invitat acum atât Africa de Sud, cât şi Israelul să depună observaţii scrise cu privire la declaraţia Belgiei.

Contextul cazului şi măsuri provizorii

Cazul, intentat de Africa de Sud la CIJ pe 29 decembrie 2023, acuză Israelul de încălcarea obligaţiilor sale conform Convenţiei privind genocidul în timpul campaniei sale militare din Gaza.

În hotărârile preliminare, curtea a emis o serie de măsuri provizorii, ordine juridic obligatorii care cer Israelului să ia toate măsurile pentru a preveni acte ce ar putea intra sub incidenţa Convenţiei privind genocidul, să asigure livrarea ajutorului umanitar către civili şi să păstreze probele.

Israelul a negat cu tărie acuzaţiile, prezentând acţiunile sale ca autoapărare împotriva Hamas după atacurile din 7 octombrie.

Semnificaţia intervenţiei unui stat

Decizia Belgiei reprezintă o dezvoltare importantă în calendarul procedural al cazului. Intervenţiile statelor terţe sunt relativ rare şi indică faptul că alte naţiuni consideră că interpretările juridice aflate în joc au implicaţii largi pentru dreptul internaţional.

Ca organ judiciar principal al ONU, hotărârea finală a CIJ în acest caz, deşi obligatorie din punct de vedere juridic, nu este automat executorie. Totuşi, o hotărâre împotriva Israelului ar avea o greutate morală şi diplomatică uriaşă, influenţând potenţial politica internaţională şi alte forumuri juridice.

Intrarea Belgiei adaugă o voce europeană într-o procedură care a atras deja atenţia globală şi diviziuni politice puternice.