Curtea Constituţională a decis: Toate hotărârile Parlamentului trec pe la CCR

CCR a declarat miercuri drept neconstituţională legea de aprobare a OUG 38/2012 privind modificarea atribuţiilor Curţii Constituţionale a României. Senatul, forul decizional, adoptase la data de 18 iulie legea de aprobare a OUG privind funcţionarea Curţii Constituţionale a României (CCR) în varianta Camerei Deputaţilor.

Astfel, în acele zile de mare încordare în viaţa politică a ţării, Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 38/2012 a modificat competenţa Curţii Constituţionale, în sensul că nu se mai poate pronunţa pe deciziile Parlamentului.

Pe de altă parte, la data de 9 iulie, CCR a admis sesizarea de neconstituţionalitate formulată de 67 de deputaţi aparţinând grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal şi a constatat că soluţia legislativă care exclude de la controlul de constituţionalitate hotărârile Parlamentului care afectează valori şi principii constituţionale este neconstituţională.

Anterior, PDL reclamase modificarea acelui alin.(1) al art.27 din Legea 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.

"Articol unic. - Alineatul (1) al articolului 27 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.807 din 3 decembrie 2010, se modifică şi va avea următorul cuprins: «(1) Curtea Constituţională se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau cel puţin 25 de senatori»", a fost prevederea contestată de PDL pe care CCR a admis-o în 9 iulie.

Traian Băsescu, 30 iulie: "Cei care au organizat această lovitură de stat eşuată trebuie să răspundă în faţa instituţiilor statului"

Pe de altă parte, la data de 30 iulie, luni, imediat după aflarea rezultatelor la referendum, preşedintele Traian Băsescu preciza, într-o declaraţie de presă televizată că cei care au organizat "lovitura de stat eşuată" din perioada 3-6 iulie trebuie să răspundă în faţa instituţiilor statului:

"Am luat notă de ceea ce era previzibil, şi anume faptul că românii nu au acceptat să valideze referendumul care avea ca obiectiv să ascundă sub o poleială de democraţie lovitura de stat orchestrată în perioada 3-6 iulie, când practic toată conducerea statului român a fost decapitată, iar instituţii fundamentale ale statului au fost blocate în funcţionarea lor prin ordonanţă de urgenţă.

Semnalul pe care eu l-am preluat ca urmare a rezultatului referendumului e acela că românii vor un echilbru al puterilor statului şi nu sunt dispuşi să pună în mâna nimănui toate instituţiile statului.

Cer USL să înceteze războiul împotriva instituţiilor statului. Trebuie să le consolidăm împreună, şi nu să le supunem partidelor. A fost unul din obiectivele celor 8 ani de mandat prezidenţial şi nu voi renunţa la acest obiectiv, adică o continuă consolidare a independenţei instituţiilor statului faţă de partide.

România a suferit daune enorme - financiare, investiţionale şi de imagine - ca urmare a loviturii de stat din 3-6 iulie. Convingerea mea e că cei care au organizat această lovitură de stat eşuată trebuie să răspundă în faţa instituţiilor statului. Nimeni nu poate fi tras la răspundere pentru votul lui, dar oricine poate fi tras la răspundere atunci când, deliberat, emite acte normative neconstituţionale care au ca obiectiv blocarea activităţii instituţiilor statului".