Cursa pentru fotoliul prezidenţial al Franţei intră pe ultima sută de metri

Socialistul Francois Hollande, încrezător în victoria sa, şi preşedintele Nicolas Sarkozy, aflat în urmă în sondaje, îşi înăspresc tonul pe ultima sută de metri a campaniei prezidenţiale, ce va fi marcată miercuri, de o dezbatere crucială între cei doi politicieni.

"Niciodată scrutinul nu a contat atât de mult atât pentru Franţa, cât şi pentru Uniunea noastră Europeană. Peste tot, se speră, se aşteaptă", a spus Hollande la un miting de la Paris, apreciind că, "de luni de zile, popoarele europene privesc spre Franţa".

La Toulouse, şeful statului le-a cerut concetăţenilor săi să fie "mândri că sunt francezi", criticând "staliniştrii secolului al XXI-lea", care îi reproşează să preia teme ale extremei-drepte. "Nu vreau să las Franţa să se dilueze în globalizare", le-a spus el susţinătorilor săi.

Însă principalul eveniment din săptămâna aceasta de campanie va fi dezbaterea televizată de miercuri, prima confruntare directă dintre cei doi din 2005.

"Dacă analizăm tonul şi fondul campaniei, atunci dezbaterea va fi dură. Sunt pregătit", a afirmat Hollande.

"Va trebui ca Francois Hollande să facă ceea ce detestă: să fie direct", a subliniat şeful statului, provocându-l pe rivalul său, creditat ca favorit în sondaje, cu 54% - 55% din intenţiile de vot.

Tonul celor doi candidaţi s-a înăsprit în ultimele zile. Scorul istoric al extremei-drepta din primul tur (aproape 18% din sufragii), l-a determinat pe Sarkozy să se alinieze mai multor propuneri ale lui Marine Le Pen, lider al Frontului Naţional. Această orientare spre dreapta a discursului, în special în materie de securitate şi imigraţie, a fost criticată dur de stânga şi de mai mulţi susţinători ai preşedintelui-candidat.

"Nu va exista un ministru al Frontului Naţional, nu va exista un acord cu Frontul Naţional, ei (membrii săi - n.r.) nu vor face parte din majoritate", a dat asigurări Sarkozy.

De asemenea, el a minimalizat importanţa sondajelor şi a precizat că simte că "se pregăteşte o mobilizare", cum "nu a mai văzut niciodată în viaţa politică" a sa. "Va fi o participare masivă", a adăugat el.

Însă două scandaluri influenţează campania: acuzaţiile fostului director al FMI, Dominique Strauss-Kahn, şi suspiciunile privind finanţarea ilegală de către regimului fostului dictator libian Moammer Gaddafi a campaniei prezidenţiale a lui Sarkozy din 2007.

Astfel, cotidianul britanic The Guardian a publicat ceea ce a prezentat drept un interviu acordat de DSK unui jurnalist american, în care fostul ministru socialist îşi acuză adversarii că au folosit scandalul sexual de la New York pentru a-i face campania prezidenţială să eşueze. Difuzarea acestui interviu a accentuat tensiunile dintre stânga şi dreapta. Sarkozy a spus că Strauss-Kahn "ar trebui să aibă decenţa să tacă".

Semn că socialiştii îl consideră pe DSK "persona non grata", fosta candidată la alegerile prezidenţiale din 2007 şi fosta iubită a lui Francois Hollande, Segolene Royal, a părăsit precipitat un dineu sâmbătă seara, când a aflat că fostul şef al FMI este invitat.

La petrecere fuseseră invitaţi şi doi apropiaţi ai candidatului - purtătorul său de cuvânt şi directorul de campanie.

Somat de tabăra prezidenţială să ia o atitudine faţă de prezenţa celor doi, Hollande a subliniat că DSK "nu mai este în viaţa politică franceză" şi "nu se va întoarce, indiferent ce va fi".

Un alt dosar care perturbă derularea campaniei este finanţarea campaniei electorale din 2007, în urma căreia Sarkozy a devenit preşedintele Franţei.

Site-ul Mediapart a dat publicităţii un document care evoca un "acord de principiu" din partea Tripoli pentru a finanţa cu 50 de milioane de eur campania lui Sarkozy din 2007. Mediapart nu precizează dacă banii au fost viraţi, dar Nicolas Sarkozy a vorbit de o "infamie" şi a acuzat Mediapart că deserveşte stânga.