Cunoscut ONG-ist, apropiat al lui Nicuşor Dan, îşi anunţă candidatura la Capitală: Am salvat peste 700 de hectare de spaţiu verde

Dan Trifu, preşedintele Eco-Civica, ONG care de-a lungul anilor a salvat sute de hectare de spaţiu verde şi clădiri de patrimoniu de la distrugere, îşi anunţă candidatura pentru Primăria Capitalei: "Vreau să continui ce a început Nicuşor Dan", a explicat Trifu într-un interviu pentru Epoch Times.

În vârstă de 66 de ani, căsătorit, de profesie inginer electronist, Dan Trifu a contribuit, de-a lungul anilor, la modificarea legislaţiei în domeniul mediului. ONG-ului pe care l-a condus alături de activistul de mediu Niculae Rădulescu-Dobrogea (fost preşedinte până anul trecut) i se datorează ordonanţa graţie căreia pe spaţiile verzi nu se mai poate construi în mod legal. În plus, ONG-ul a oprit multe legi toxice care ar fi ajutat rechinii imobiliari şi a contribuit la îmbunătăţirea cadrului legislativ existent.

De-a lungul anilor, Dan Trifu a colaborat îndeaproape cu Nicuşor Dan - atât în perioada când acesta era ONG-ist, cât şi după ce a devenit primar - pentru a opri proiecte nocive pentru Capitală.

Într-un dialog cu redacţia noastră, Dan Trifu a explicat ce îl mână în lupta pentru PMB, ce îşi propune să facă şi ce îl recomandă pentru funcţia care va fi curând vacantată de Nicuşor Dan.

Redăm interviul:

Reporter: Cum aţi luat decizia de a candida la Primăria Capitalei? Ce vă motivează?

Dan Trifu: M-am bucurat mult când a câştigat Nicuşor. Şi în primul rând vreau să continui munca pe care el a început-o acolo. Acum văzând că el este preşedintele României, n-aş vrea să lăsăm Capitala pe mâna unor persoane care nu prea au luptat cu corupţia, aşa cum am făcut-o eu. Şi am zis că dacă începe iar această sarabandă a distrugerilor Bucureştiului, va fi extrem de rău pentru cetăţenii Capitalei.

Cunosc tot ce a făcut Nicuşor, să continui munca lui, să aprobăm planul Urbanistic General, pentru că sigur va fi modificat în avantajul anumitor grupuri de interese, dacă ar câştiga altcineva Primăria. Deci nu aş vrea decât să continuăm ceea ce s-a început acolo, să dezvoltăm durabil Capitala şi să dăm şi un exemplu de onestitate în continuare la Primăria Capitalei. Şi am zis că dacă tot cunosc această primărie ca pe buzunarul meu, cunosc aproape toţi angajaţii din primărie, mulţi cetăţeni pentru care luptăm, cred că aş fi indicat pentru această poziţie.

Reporter: În calitatea dvs. de până acum de vicepreşedinte Eco-Civica, de-a lungul vremii aţi colaborat foarte mult cu Nicuşor Dan când acesta era ONG-ist şi conducea Asociaţia Salvaţi Bucureştiul, atât pe partea de proteste, cât şi pe partea de procese. A continuat colaborarea cu el şi după ce a devenit primar?

Dan Trifu: Da, să ştiţi că toate procesele începute împreună cu Salvaţi Bucureştiul au fost continuate. De asemenea, alte procese pe care noi le aveam în nume propriu, Fundaţia Eco-Civica, de exemplu, şi era implicată şi Primăria Generală, primarul general venea şi, într-adevăr, susţinea o poziţie corectă. Vă dau exemplu PUZ-urile de sector, PUZ Parcul Tineretului. Sunt zeci de astfel de exemple în care am colaborat cu primarul general, în care am colaborat cu Salvaţi Bucureştiul şi lupta continuă, pentru că multe procese sunt încă pe rol şi ce voiam să vă spun, Eco-Civica are vreo 45 de procese pe rol la momentul actual. Asta după ce am instrumentat peste 300 de procese, cum am spus, pe cale individuală sau împreună cu Salvaţi Bucureştiul. Aşa că a fost o colaborare continuă, o colaborare care sperăm nici să nu înceteze de acum încolo.

Reporter: Aş vrea să vă întreb dacă cu Nicuşor Dan aţi apucat să discutaţi despre intenţia dumneavoastră şi dacă vă va sprijini?

Dan Trifu: Nu, n-am discutat absolut deloc despre intenţia mea. Cred că o să fie o surpriză şi pentru el. Ştiţi tiparul Nicuşor. El nu susţine pe nimeni. El susţine pur şi simplu concurenţa şi un om care să dovedească anumite calităţi, care să-l recomande pentru poziţia pentru care doreşte să candideze.

Sper că Nicuşor să nu aibă nimic împotriva acestei candidaturi şi sper să fie de acord. Până la urmă, nimeni nu cunoaşte mai bine activitatea pe care am desfăşurat-o împreună. Şi aşa cum am spus, cunosc foarte bine tot ce înseamnă administraţia publică, îndeosebi cea a Capitalei.

Reporter: Care consideraţi că sunt problemele cele mai mari ale Bucureştiului? Ce vă propuneţi să faceţi prioritar în afară de chestiunile privind PUZ-urile, PUD-urile, spaţii verzi?

Dan Trifu: Da, în afară de aceste probleme urbanistice, să spunem, este clar că trebuie să continuăm tot ce înseamnă această problemă a încălzirii şi apei calde pentru populaţie, adică a termoficării. Este imperios necesar. De asemenea, reabilitarea rapidă a liniilor de transport cu tramvaiul. Fac eforturi şi ştiţi că sunt implicat foarte mult în construcţia magistralelor, extinderea magistralelor de metrou, şi este imperios necesar ca acestea să nu mai întârzie; bani sunt şi să le punem în aplicare.

Voi încerca să construiesc cât mai multe parcări intermodale la intrarea Bucureşti. Voi încerca să dezvolt foarte mult transportul public prin culoarul unic destinat Societăţii de Transport Bucureşti, în acelaşi timp să îmbunătăţim foarte mult confortul pasagerilor şi o predictibilitate a acesteia, în sensul să avem şi noi o infrastructură corectă de informare asupra traseelor, asupra timpilor de sosire şi de ajungere la destinaţie. Sunt extrem de multe probleme pe care Capitala le are şi, de asemenea, să vedem cum îmbunătăţim calitatea mediului în Bucureşti. Este imperios necesar, pentru că vedeţi bine câte boli şi decese generează această problemă.

Reporter: Vă referiţi la poluare, nu? Cum vă propuneţi să o combateţi?

Dan Trifu: Da, poluarea, aşa cum am spus, prin îmbunătăţirea transportului în comun, cu tot ce înseamnă culoar unic şi transport de calitate.

De asemenea, să stopăm orice distrugere de spaţii verzi, orice agresiune asupra arborilor, aţi văzut bine zeci de mii de arbori tăiaţi ilegal în Bucureşti, parcuri întregi, aceste lucruri trebuie stopate şi, de asemenea, să încercăm să aducem un aport de spaţiu verde. Ne vor trebui, cred că o mie de hectare de spaţiu verde trebuie să aducem ca aport la suprafaţa Capitalei şi să vedem cum putem gestiona această problemă având în vedere faptul că inelul este format de judeţul Ilfov care deja aproape că nu mai există suprafeţele necesare. Dar am identificat câteva locuri pe care le putem amenaja ca noi spaţii verzi.

Reporter: Aţi discutat cu partidele? Vă propuneţi să obţineţi sprijinul partidelor sau mizaţi pe o candidatură ca independent?

Dan Trifu: În principiu mizez pe o candidatură de independent, dar Partidul Verde, cred că şi REPER, deja ar fi de acord să-mi acorde sprijin în această campanie şi fac apel la toţi cei responsabili, indiferent de culoarea lor politică, de cei responsabili şi care vor, într-adevăr, o Capitală care tinde spre model, spre dezvoltare durabilă, să mă ajute în această campanie.

Mă bazez chiar şi pe afiliaţii Primăriei Capitalei, care aşa cum am spus, mă cunosc majoritatea şi care mă privesc cu ochi buni. Întotdeauna am fost corect în relaţii, i-am apreciat, i-am stimat şi, de aceea, sper să mă bazez şi pe ajutorul lor.

Reporter: Pentru cei care nu vă cunosc, vă rog să ne povestiţi despre dumneavoastră. Cine sunteţi? Ce a făcut Eco-Civica.

Dan Trifu: Eco-Civica este un ONG, constituit în anul 1992 şi cu hotărâre judecătorească din anul 1993. Eu activez în Eco-Civica din anul 1997, în momentul când eu, stând în cartierul Tineretului, am văzut că se încearcă defrişarea actualului Parc Lumea Copiilor. Şi privind pe geam cum macaraua scotea nişte pomi de dimensiuni mari, am zis: "Ce se întâmplă, că noi ne-am mutat aici pentru parc?"

Aşa a început activitatea mea, se dorea construirea unui campus universitar în parcul Lumea Copiilor şi din acel moment am început să strâng semnături de la toate asociaţiile de proprietari sau de locatari din zona perimetrală Parcului Lumea Copiilor şi am ajuns cu ele la Capitală, am ajuns cu ele în Parlament, dar cineva care era inspector de mediu în Primăria Capitalei, ştiţi că nu erau agenţii pentru protecţia mediului atunci, m-a întâlnit în parc şi mi-a zis: "Domnule Trifu, luaţi legătura cu domnul Dobrogea de la Eco-Civica pentru că dânsul poate să vă ajute mai mult.

Am luat legătura cu domnul Nicolae Rădulescu-Dobrogea şi de atunci, dânsul nu m-a mai lăsat din braţe şi am rămas în Eco-Civica. Între timp am devenit vicepreşedinte, cu regret, fostul vicepreşedintele decedând şi luându-i eu locul. Între timp, domnul Dobrogea s-a retras pe motive de sănătate şi Adunarea Generală m-a numit pe mine preşedintele Fundaţiei Eco-Civica. Aşa a început activitatea mea, care s-a concretizat în peste 300 de procese, numeroase proteste organizate, participarea în foarte multe grupuri de lucru.

Chiar făcea socoteala domnul Dobrogea că Eco-Civica a salvat în Bucureşti 700 de hectare de spaţii verzi prin acţiunile noastre, chiar nu-i venea nici dânsului să creadă. Cred că s-a şi mărit acum acest număr de hectare, pentru că au mai fost procese cu PUZ-urile de sector şi toate celelalte. Vă daţi seama că pierderile ar fi fost enorme pentru capitală. Şi în prezent instrumentăm undeva la 45 de procese, nu numai în Bucureşti, ci în toată ţara.

La noi sună lumea mai rău ca la autorităţile de control. Oamenii nu mai au încredere în autorităţile acestea de control şi foarte multe sesizări primim de la ei. Oricărui strigăt de ajutor imediat îi dăm curs. Când este nevoie, normal că îi sfătuim, le coordonăm activitatea în instanţă, intervenim în interesul dumnealor. Deci exact facem ceea ce ar trebui să facă o societate civilă bine pusă la port.

Reporter: Ştiu că aţi participat şi la dezbateri pe proiecte politice, aţi contribuit la modificări legislative. Daţi-mi exemple de acte normative care vi se datorează sau la a căror îmbunătăţire aţi contribuit substanţial.

Dan Trifu: Să ştiţi că cel mai important lucru pe care noi considerăm că l-am realizat la Eco-Civica, în afară de acest ajutor general dat cetăţenilor, este ordonanţa de urgenţă a Guvernului OUG 114 / 2007, cea care nu mai permite schimbarea de destinaţie a spaţiilor verzi, indiferent de regimul juridic, indiferent de forma de proprietate, cine deţine terenul respectiv. A fost probabil cea mai mare realizare legislativă pe care am reuşit să o obţinem de la Revoluţie şi până în prezent, pentru că acea ordonanţă salvează foarte multe spaţii verzi, suprafeţe mari la nivel naţional şi, de asemenea, salvează foarte multe vieţi, pentru că atât timp când păstrezi destinaţia de spaţii verzi, înseamnă că tu salvezi vieţi.

De asemenea, am contribuit major la Legea 24/2007, cu excepţia acelui articol 18 al. 9 introdus ulterior care spune că terenurile care sunt cu construcţii să nu mai poată fi inventariate ca spaţii verzi şi declarate ca atare. Deci am contribuit la o lege a spaţiilor verzi foarte bună.

Şi dacă vă amintiţi, Nicuşor a dat acea amendă pentru parcul IOR, în baza unui alineat introdus de noi, pentru că noi am cerut amenzi între 1.000 şi 2.000 de lei pentru tăierea ilegală a arborilor, iar parlamentarii erau să spargă tavanul Parlamentului când au auzit de asemenea amenzi. Şi atunci, cu ajutorul unor, recunosc, unor politicieni adevăraţi, am reuşit să introducem acest alineat în care am trecut amenda respectivă, dar pe metru pătrat. Ori dumnealor n-au ştiut dacă e pe metru pătrat de distrugere de spaţii verzi şi în baza acestui articol Nicuşor a aplicat amenda.

Legea 24 a spaţiilor verzi, fără acel alineat despre care am vorbit, este o lege destul de bună, la care am contribuit major. Am contribuit major la tot ce înseamnă Legea 350 privind implicarea publicului în luarea deciziei, acel celebru Ordin 2701, parcă din 2010, şi atunci am reuşit corelarea legislaţiei de urbanism a legii 350/2001 cu legea pentru protecţia mediului OUG 195/2005 şi conexele.

De asemenea, tot ce înseamnă corectări ale Codului Silvic. A fost o luptă şi în continuare este o luptă acerbă şi sperăm să aducem nişte modificări noii Legi a Codului Silvic, care are scăpări majore în interesul celor care nu prea iubesc pădurea. Am făcut parte din Comisii de Mediu şi Urbanism timp de 20 de ani, atât la Bucureşti, cât şi la Ilfov.

Să vă mai dau un exemplu de luptă: planul urbanistic zonal al Aeroportului Otopeni şi magistralele de metrou care urmau să se construiască, în care am ţinut morţiş ca tot ce înseamnă Aeroportul Otopeni, metroul şi trenul să vină în subteran la nivel sau la niveluri diferite şi atunci lucrurile stăteau bine, să-l conectăm cu tot ce înseamnă autostrada de centură, cu şoseaua de centură. Chiar trenurile care vin din estul şi centrul ţării să poată să treacă direct prin aeroport, mergând spre gară. Deci am făcut atunci nişte eforturi incredibile!

De asemenea, am reuşit să scot magistrala 5 a metroului, Tronsonul Râul Doamnei - Eroilor să-l scot din Parcul Drumul Taberei. Multă lume nu ştie lucrul acesta, pentru că distrugeam două hectare de parc şi atunci, cu sprijinul conducerii Metrorex am reuşit să scoatem metroul de acolo şi vedeţi bine că nu mai afectează Parcul Drumul Taberei. De asemenea, la staţia Compozitorilor, trebuia să tăiem tot aliniamentul de copaci, lăsând blocurile fără niciun fel de protecţie în faţa circulaţiei intense din acea zonă şi conducerea Metrorex a fost de acord să scoată linia de garare pentru a nu tăia acea perdea de copaci.

Pur şi simplu am avut libertate de la Metrorex să pozăm reţelele de utilităţi în aşa fel încât am redus numărul de arbori tăiaţi cu peste 1000, ceea ce era impresionant.

Da, sunt foarte, foarte multe mii şi mii de proiecte la care am participat. Pur şi simplu nici nu mai ştiam cum să le gestionăm pentru că multe trebuiau atacate în instanţă, făceam plângeri prealabile, se mai renunţa.

Un proiect major de care ne-am ocupat a fost şi tripticul lui Brâncuşi de la Târgu Jiu (Masa Tăcerii, Poarta Sărutului şi Coloana Infinitului). Tripticul de la Târgu Jiu fusese înstrăinat prin votările de Consiliu Local unei fundaţii din Statele Unite şi toate drepturile reveneau dumnealor. Dacă voiai să scrii ceva, dacă voiai să faci o poză, dacă voiai să faci ceva în zona respectivă trebuia să le ceri dumnealor aprobarea, să plăteşti şi nişte taxe şi, de asemenea, se angaja Primăria municipului Târgu Jiu să construiască un muzeu de sticlă chiar în vecinătatea Coloanei Infinitului, şi totul întreţinut din banii Primăriei Târgu Jiu că bineînţeles nu avea niciun beneficiu din această problemă.

Atunci am generat o campanie extraordinară împreună cu scriitorul Laurian Stănchescu, am mers pe jos de la Hobiţa la Târgu Jiu, am protestat în picioarele goale în faţa Ambasadei României din Franţa şi, până la urmă, ajutat foarte mult de presă, cu dezbatere, am reuşit să anulăm această hotărâre de consiliu şi să readucem în patrimoniu naţional toată această bogăţie.