Cum vor vota românii la parlamentare?

Pentru prima dată de la prezidenţialele din 2014, PSD tinde să depăşească PNL în intenţia de vot pentru alegerile parlamentare, existând o evoluţie continuă în acest sens, potrivit inscop.ro.

Astfel, 38% dintre respondenţii care îşi exprimă intenţia de vot ar alege PSD (faţă de 36,3% în noiembrie), iar 37,2% PNL (faţă 40,1% în noiembrie).

Tendinţa este facilitată şi de faptul că PNL pierde aproape 3 procente, pe fondul asocierii percepute de public cu un cabinet care nu a reuşit să se ridice la înălţimea aşteptărilor, dar şi ca urmare a modului în care liberalii au gestionat pregătirile pentru alegerile locale (de la strategia de alianţe, la alegerea candidaţilor).

În plus, liberalii nu au reuşit încă să suplinească golul lăsat de Klaus Iohannis care, pe măsură ce ne îndepărtăm de momentul alegerilor prezidenţiale, devine tot mai puţin potrivit să funcţioneze ca o locomotivă electorală pentru PNL.

În clasament urmează ALDE cu 5,3% în martie, faţă de 4% în noiembrie şi PMP cu 5,1% (faţă de 4,4% în noiembrie 2015). Cele două formaţiuni profită de pe urma scăderii înregistrate de liberali în intenţia de vot, în special ca urmare a tracţiunii oferite de apariţiile incisive ale liderilor lor (Călin Popescu Tăriceanu şi Traian Băsescu).

Singura formaţiune care ar mai reuşi să depăşească pragul electoral dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare este UDMR (cotată în martie cu 5% din intenţia de vot, faţă de 5,2% în noiembrie).

Formaţiunea maghiară este urmată în clasamentul intenţiei de vot de M10 cu 2,2% (faţă de 2,4% în noiembrie) şi de PSRO cu 1,8% (faţă de 2,1% în noiembrie).

Pe fondul expunerii mediatice negative generată de dosarele deschise de procurorii anticorupţie pe numele lui Gabriel Oprea şi Neculai Onţanu, intenţia de vot a UNPR continuă se deprecieze, ajungând la 1,2% în martie faţă de 2,6% în noiembrie 2015.

Trebuie ţinut cont însă că sondajul s-a încheiat în aceeaşi zi în care UNPR şi-a ales o nouă conducere. Aşadar rămâne de văzut în cercetările sociologice viitoare ce efect vor avea schimbările de la vârful formaţiunii progresiste asupra intenţiei de vot cu care este cotată Uniunea.

Clasamentul este încheiat de PRU cu 1,2%, PRM cu 1% (faţă de 1,1% în noiembrie) şi PNŢCD cu 0,4% (faţă de 1% în noiembrie).

În sfârşit, trebuie remarcat procentul ridicat (40,8%) al celor care nu indică o opţiune de vot (26,5% nehotărâţi, 11,1% nu merg la vot, 3,2% non-răspunsuri). Pe măsură însă ce se apropie alegerile, acest procent este de aşteptat să se reducă, dovadă şi faptul că, faţă de luna noiembrie, se înregistrează deja o scădere de 3,3%. Or, în aceste condiţii, şi clasamentul intenţiei de vot poate suferi modificări semnificative.