Cum şi-a distrus Germania economia şi cum o poate repara

Sediul Deutsche Bank în Frankfurt, Germania. (Captură Foto)
Autor: Daniel Lacalle
19.12.2024

Economia germană a fost cândva o putere industrială globală, care a demonstrat o rezistenţă puternică în perioade de criză, precum şi o creştere productivă semnificativă în perioade de expansiune, remarcă docotrul în economie Daniel Lacalle într-o analiză publicată pe site-ul său, pe care o redăm mai jos.

Germania a prezentat o activitate industrială robustă, o productivitate solidă şi niveluri de invidiat de scăzute ale şomajului, care s-au adăugat la salariile ridicate reale. Cu toate acestea, în ultimii cinci ani, economia a stagnat, iar PIB-ul său este cu 5% mai mic decât indică tendinţa de creştere de dinainte de pandemie, potrivit Bloomberg Economics. Şi mai îngrijorător, aceştia estimează că patru puncte procentuale din această pierdere ar putea fi permanente.

Majoritatea analizelor pun slăbiciunea economiei germane pe seama costurilor mai ridicate ale energiei şi a încetinirii creşterii economice în China, care afectează exporturile. Cu toate acestea, realitatea este mai complexă.

Stagnarea Germaniei este auto-provocată

Germania a făcut prima mare greşeală în 2012, când liderii săi au acceptat diagnosticul de stânga al crizei europene a datoriilor, care punea toate problemele pe seama austerităţii inexistente.

Germania a acceptat inflaţionismul şi, în 2014, a fost de acord cu aceleaşi politici monetare şi intervenţioniste care au distrus întotdeauna Europa.

Guvernul german şi Bundesbank au acceptat cu reticenţă expansiunea monetară masivă a BCE şi ratele nominale negative, permiţând în acelaşi timp Comisiei Europene să renunţe la supravegherea îndatorării excesive şi aprobând pachete de „stimulare” succesive precum Planul Juncker sau dezastrele UE de nouă generaţie, toate acestea lăsând zona euro în stagnare, cu mai multe datorii şi, acum, inflaţie.

Germanii suferă o inflaţie cumulată de peste 20% în ultimii cinci ani. Politicienii dau vina pe Ucraina şi Putin, dar ştim cu toţii că este o scuză ridicolă. Creşterea masei monetare şi creşterea constantă a cheltuielilor guvernamentale au ştirbit puterea de cumpărare a monedei euro şi au alimentat inflaţia.

„O creştere accentuată a masei monetare a precedat izbucnirea inflaţiei, iar ţările cu o creştere mai puternică a masei monetare au înregistrat o inflaţie semnificativ mai mare” (Borio et al., 2023).

Keynesienii* credeau că un euro mai slab va stimula exporturile Germaniei, dar acesta este un mit. Liderii exporturilor se dezvoltă datorită valorii adăugate ridicate, nu a costurilor scăzute. În orice caz, toate politicile intervenţioniste adoptate de Uniunea Europeană ar lăsa o monedă slabă şi o economie şi mai slabă.

A doua greşeală fatală a fost politica sa energetică. Costurile ridicate ale energiei nu sunt o fatalitate. Ele provin din politica energetică greşită care i-a determinat pe politicienii germani să îşi închidă parcul nuclear şi să cheltuiască peste 200 de miliarde de euro pentru subvenţionarea tehnologiilor volatile şi intermitente doar pentru a perpetua utilizarea cărbunelui şi a lignitului, care reprezintă 25% din producţia sa de energie, conform AGEB 2024. De fapt, 77% din consumul său de energie şi 40% din producţia sa de energie provin din combustibili fosili.

Politicienii germani au îmbrăţişat, de asemenea, agenda UE care a interzis dezvoltarea gazelor naturale interne, dar a multiplicat importurile de gaze naturale lichefiate din SUA produse prin fracturare. Fascinant. În plus, subvenţiile enorme şi costurile reglementate adăugate la facturile consumatorilor au făcut ca mai mult de 60% din preţul electricităţii plătit de consumatori să provină din costuri reglementate şi taxe, inclusiv costul CO2, care este o taxă ascunsă. Germanii plătesc mai mult pentru energie şi depind în continuare de combustibilii fosili deoarece guvernul le-a distrus accesul la gazele naturale ruseşti ieftine şi le-a înlocuit cu opţiuni scumpe şi nesigure. Doar un grup de politicieni poate decide intrarea într-un război energetic şi interzicerea alternativelor.

A treia greşeală fatală a fost acceptarea fără rezerve a politicilor din ce în ce mai dăunătoare venite de la Comisia Europeană şi Parlamentul European. O încetinire a economiei chineze nu duce un lider mondial al exporturilor la stagnare, mai ales când gigantul asiatic creşte cu 5% pe an. Un lider mondial al exporturilor precum Germania a fost mândru, pe bună dreptate, de o reţea de producţie care a permis industriei sale să se dezvolte datorită produselor cu valoare adăugată ridicată, a tehnologiei şi a unei extinderi globale care a făcut ca întreprinderile germane să vândă în întreaga lume şi să navigheze în orice mediu macroeconomic.

Ceea ce a determinat stagnarea şi declinul industriei germane, cândva puternică, în pofida unei creşteri globale robuste, a fost combinaţia de reglementări excesive, descurajarea inovării, impozite ridicate şi adoptarea dezastruoasei agende 2030 care interzice vehiculele cu motor cu combustie.

Politicienii au demolat potenţialul de vânzări al întregului complex industrial cu o politică de mediu şi de reglementare greşită.

Activiştii s-au folosit de aparent inocenta agendă 2030 pentru a impune un model intervenţionist şi neproductiv, distrugând toate industriile şi sectoarele agricole ale Germaniei. Denumită greşit, aşa-zisa Lege a Restaurării Naturii - care face aproape imposibilă desfăşurarea activităţilor din sectorul primar - a agravat şi mai mult aceste daune.

Impunerea treptată de către Uniunea Europeană a unor reglementări excesive şi a unor măsuri de descurajare a dus, de asemenea, la pierderea de către Germania a unei părţi semnificative din poziţia sa de lider tehnologic. Poziţia dominantă a Germaniei în domeniul ingineriei şi tehnologiei se baza pe un sistem deschis, foarte competitiv şi recompensator, care a fost distrus de birocraţie şi reglementări. Germania este lider mondial în ceea ce priveşte cererile de brevete, dar rămâne în urma Statelor Unite, iar transpunerea brevetelor în afaceri este extrem de slabă.

Politicienii germani spun că toate provocările de mai sus vor deveni puncte forte în viitor. Mă îndoiesc de acest lucru, deoarece istoricul lor de eşecuri în materie de predicţii este spectaculos. Germania trebuie să renunţe la inflaţionism, intervenţionism şi activism de benzi desenate. Dacă Germania adoptă aceste schimbări, economia sa va înregistra o creştere semnificativă.

Germania nu are o problemă de competitivitate sau de capital uman; are o problemă politică. Abandonaţi intervenţionismul socialist, iar Germania va reveni la tendinţa sa de creştere şi leadership.

* - Keynesienii sunt economişti sau adepţi ai teoriilor economice dezvoltate de John Maynard Keynes, un economist britanic din secolul al XX-lea. Keynesienii cred în ideea că guvernele ar trebui să joace un rol activ în gestionarea economiei, în special prin utilizarea politicilor fiscale (cheltuieli guvernamentale şi impozite) şi monetare pentru a stabiliza ciclurile economice, a reduce şomajul şi a stimula creşterea economică.

Conceptul de bază al economiei keynesiene este că, în timpul recesiunilor sau al cererii insuficiente în economie, guvernul poate interveni pentru a stimula cererea agregată prin cheltuieli suplimentare sau reducerea impozitelor. Aceasta se opune ideilor economiei clasice, care susţin că pieţele tind să se autoregleze fără intervenţia statului.

_________

Daniel Lacalle s-a născut la Madrid, în 1967. Este economist cu doctorat şi manager de fonduri. Autor al unor bestselleruri precum „Viaţa pe pieţele financiare” (Life In The Financial Markets) şi „Lumea energiei este plată” (The Energy World Is Flat), precum şi „Evadarea din capcana băncii centrale” (Escape From the Central Bank Trap).

Colaborator frecvent al CNBC, Bloomberg, CNN, Hedgeye, Epoch Times, Mises Institute, BBN Times, Wall Street Journal, El Español, A3 Media şi 13TV. Deţine certificarea CIIA (Certified International Investment Analyst) şi un master în cercetare economică şi IESE.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor