Cum se poziţionează şeful politicii externe Nicuşor Dan în dosarele "Venezuela" şi "Groenlanda" / Ce garanţii de securitate ar primi Ucraina

Preşedintele Nicuşor Dan i-a pus la curent pe români cu ultimele evoluţii, într-o conferinţă de presă la Ambasada României de la Paris, după participarea la reuniunea şefilor de stat şi de guvern ai "Coaliţiei de Voinţă". În acelaşi timp, a răspuns şi întrebărilor presei pe subiectele zilei şi a explicat cum se poziţionează România în dosarele "Venezuela" şi "Groenlanda".

"A avut loc o şedinţă a 'Coaliţiei de Voinţă', fizică, spre deosebire de multe altele care au fost prin sisteme electronice, cu participarea Preşedintelui Zelenski şi, foarte important, cu participarea celor doi emisari ai Preşedintelui Trump pentru Ucraina, domnii Witkoff şi Kushner. 'Coaliţia de Voinţă', vă aduc aminte, este o reuniune a statelor care îşi propun să ajute Ucraina, marea lor majoritate europene - fie că sunt în Uniune, fie că nu sunt, cum e Norvegia, fie că sunt în NATO, fie că nu sunt - şi câteva alte ţări care sunt pe aceeaşi direcţie, cum ar fi Canada, Australia, Japonia, şi principalul obiectiv al acestei Coaliţii a fost să contureze garanţii de securitate pentru Ucraina din momentul în care pacea va fi obţinută, astfel încât să existe garanţia că Ucraina nu va mai fi în situaţia în care a fost odată cu începerea războiului, acum patru ani", a declarat Nicuşor Dan.

Potrivit preşedintelui, azi s-a făcut un pas important, în sensul că, pe de-o parte, s-a adoptat un document public al tuturor statelor care participă la această "Coaliţie de Voinţă".

"Mai important, în urma unei munci pe care au făcut-o echipele tehnice, şefi de Stat Major, consilieri de securitate, şi aşa mai departe, s-a definit un document militar, care nu este public, care prevede în concret cum vor fi exercitate aceste garanţii de securitate, care sunt responsabilităţile pe care fiecare din participanţii la această Coaliţie şi le asumă şi cine coordonează pe fiecare din elementele de garanţie. Foarte important, aşa cum am spus, este că Statele Unite sunt parte din aceste garanţii de securitate, o dovadă că există un parteneriat transatlantic şi un mesaj de unitate şi de descurajare în faţa Rusiei", a precizat Nicuşor Dan.

În continuare, redăm o parte din întrebările jurnaliştilor prezenţi la Paris.

Jurnalist: În legătură cu aceste garanţii de securitate care vor fi oferite Ucrainei de "Coaliţia de Voinţă", aş vrea să lămuriţi care va fi rolul României în cadrul acestui mecanism de monitorizare a unui eventual acord de pace în Ucraina. Se pune problema ca România să trimită trupe în această forţă multinaţională şi care va fi concret rolul nostru, cum vom ajuta Ucraina?

Nicuşor Dan: Da, da. Înainte să vă răspund, pe procedură, ca să vă dau nişte elemente. În primul rând, Coaliţia asta ştiţi că funcţionează de doi ani, şi Preşedinţii României care au participat au avut un mandat pe care şi l-au luat, şi, deci, ceea ce dumneavoastră ştiţi că România şi-a asumat, cam acelaşi lucru este, adică nu trupe în Ucraina, ci suport logistic, training, pregătire pentru militari ucraineni în România sau în alte ţări europene, în colaborare cu armate din respectivele ţări, participare la programe comune de înarmare, lucruri pe care le cunoaşteţi - ăsta este locul în care suntem azi.

Şi, pentru că documentul de azi să nu fie o simplă declaraţie de intenţie, pentru fiecare din ţări, inclusiv pentru România, aceste angajamente vor fi trecute prin Parlamente. Deci, în momentul în care o să avem un decupaj pe fiecare dintre ţări cu ce presupune asta, acest decupaj va fi un act pe care Parlamentul României îl va aproba.

Jurnalist: Şi dacă-mi permiteţi o întrebare suplimentară de politică externă, aş vrea să vă întreb cum vă poziţionaţi, ca Preşedinte al României, în cazul intervenţiei americane din Venezuela. Consideraţi că acea intervenţie americană în Venezuela încalcă dreptul internaţional? Şi, în acelaşi timp, dacă-mi permiteţi, cum vă poziţionaţi în chestiunea Groenlandei? Au fost acele ameninţări care au venit din partea Statelor Unitele ale Americii, există şi o declaraţie semnată de şapte state europene, inclusiv Polonia, Franţa, Germania, Marea Britanie. Ar fi sfârşitul NATO dacă Statele Unite ale Americii ar încerca să anexeze Groenlanda?

Nicuşor Dan: Bun, în primul rând, pe Venezuela a existat o declaraţie a Uniunii, a 26 din cele 27 de ţări din Uniune, printre care şi România, foarte nuanţată, şi asta este poziţia pe care noi o avem. Vă daţi seama că acea declaraţie a fost rezultatul unor discuţii, negocieri pe text.

În ceea ce priveşte Groenlanda, în primul rând că nu vorbim de o intenţie oficială a administraţiei americane, deci am avut nişte declaraţii. Şi, în al doilea rând, situaţia este cu totul si cu totul diferită. E vorba de un teritoriu autonom care este parte din Coroana daneză şi care este teritoriu NATO, deci nu se pune problema.

Jurnalist: Aş vrea să revenim puţin la garanţiile de securitate. Ne-aţi spus că, într-adevăr, nu este un document public, dar puteţi detalia mai exact ce s-a stabilit în această seară, care sunt aceste garanţii de securitate concret care vor ajuta Ucraina, dacă ne puteţi oferi mai multe detalii despre acest plan, şi de cine îl va coordona?

Nicuşor Dan: Da. Este împărţit pe mai multe paliere. Este împărţit pe aşa-numiţi patru piloni, care sunt, pe de o parte, echiparea corespunzătoare a armatei ucrainene, pe de altă parte, pentru fiecare dintre aer-apă-terestru există un mecanism de răspuns, asta este o primă împărţire. Şi pentru fiecare dintre aceşti patru piloni există o naţiune lider, care coordonează eforturile tuturor celorlalte ţări care s-au angajat să facă asta.

De exemplu, pe partea de maritim, ştiţi că România, împreună cu Turcia şi Bulgaria, face o deminare în apele Mării Negre şi va continua să facă asta şi, bineînţeles, această activitate va fi extinsă şi va fi parte din acest pilon naval, pe de o parte.

Pe de altă parte, există un mecanism de răspuns - şi aici, cum spuneam, e foarte important că Statele Unite sunt parte - un mecanism de răspuns în care, în linii mari, primele 24 de ore este Ucraina, 48 de ore forţele europene sau ale "Coaliţiei de Voinţă" şi 72 de ore un răspuns al Statelor Unite. Cam de tipul ăsta este structurat, iar monitorizarea păstrării păcii este coordonată de Statele Unite.

Jurnalist: Şi un follow-up, aţi discutat şi despre securitatea la Marea Neagră, concret?

Nicuşor Dan: S-a evocat, Marea Neagră a fost evocată de mai mulţi vorbitori ca parte importantă din securitatea europeană.

Jurnalist: Preşedintele Emmanuel Macron a vorbit, puţin mai înainte, în declaraţia de presă pe care a susţinut-o la Palatul Elysee, despre o celulă de coordonare, ca o parte integrantă a armatelor componente în plan operaţional, dacă aţi putea să faceţi o referire la participarea sau nu a României. Ultima dată când aţi fost la Paris, aţi vorbit cu Preşedintele Emmanuel Macron despre o vizită în România şi ne-aţi pus la ultima întâlnire cu presa că această întâlnire va avea loc în acest an, dacă aveţi mai multe detaliile de această vizită.

Nicuşor Dan: Nu, păi ştiţi că am fost aici acum două săptămâni sau trei. Nu s-au întâmplat foarte multe lucruri de atunci până acum. Foarte probabil această vizită va avea loc în 2026 în România. Între timp, sunt chestiuni bilaterale pe care lucrăm. Şi, da, referitor la prima parte a întrebării, parte din aceste garanţii de securitate sunt o coordonare care, într-adevăr, va avea loc aici, în Franţa.

Jurnalist: Tot Preşedintele Emmanuel Macron a vorbit despre o implicare juridică în ceea ce priveşte susţinerea Ucrainei în caz de atac din partea Rusiei. Dacă puteţi să ne oferiţi mai multe detalii legat de acest lucru.

Nicuşor Dan: Da. În parte am spus deja. Noi am avut un nivel militar, care s-a transformat prin declaraţia de azi, într-un nivel politic, şi acum este un nivel juridico-legislativ care, pe de-o parte, să permită fiecăreia din ţările care s-a angajat să desfăşoare respectivele operaţiuni, pe de altă parte, dacă e nevoie ca aceste, cum să le spun, operaţiuni să fie înlesnite de legislaţia ucraineană.

Jurnalist: Puteţi da mai multe detalii legate de hub-ul logistic care va fi la Câmpia Turzii? Adică există o estimare cam când va fi acesta operaţional? Şi legat de sprijinul şi garanţiile de securitate care să fie acordate Ucrainei, dumneavoastră aţi spus că deciziile României vor fi trecute prin Parlament. Putem vorbi de o etapă, acum, de mai mare transparenţă a României în ceea ce priveşte sprijinul pentru Ucraina? Pentru că până acum nu s-au spus foarte clar lucruri legate de acest sprijin militar acordat Ucrainei.

Nicuşor Dan: Vă daţi seama că vorbim totuşi de operaţiuni militare. Adică, când vorbeşti de operaţiuni militare, nu poţi să spui "o să aterizeze un avion la ora 16:30 şi el va avea următoarele echipamente; de acolo, vor fi preluate de nişte TIR-uri, care vor trece prin vama cutare". Ăsta este motivul pentru care multe din lucrurile care s-au făcut de către România şi de către celelalte ţări pentru Ucraina au rămas într-un regim de confidenţialitate. Şi acum, la fel, când o să ajungem în Parlament, o să trecem lucruri generice, de tipul "pregătirea militarilor ucraineni pentru o cutare secţiune", dar nu o să spunem câţi, unde.

Jurnalist: Dar în ceea ce priveşte banii, sprijinul financiar, sume...

Nicuşor Dan: E acelaşi lucru, da.

Jurnalist: Iar Câmpia Turzii, hub-ul logistic de la Câmpia Turzii, există un deadline pentru operaţionalizarea acestuia?

Nicuşor Dan: Este un hub care funcţionează, dar mai mult de faptul că funcţionează nu o să vă spun alte lucruri. Funcţionează deja.

Jurnalist: Aţi spus că toate componentele pe zona de garanţii de securitate la care va participa România vor ajunge în plenul reunit al Parlamentului, să se ia act, să se obţină un acord.

Nicuşor Dan: Da, da.

Jurnalist: Voiam să revenim puţin la Ucraina, la acel mecanism de ajutare, de achiziţie armament, mecanismul PURL. România contribuie cu 50 de milioane de euro. Dacă va continua acest mecanism şi pe o perioadă mai lungă, şi ce alte tipuri de ajutor mai dăm pentru Ucraina - militar în perioada asta, umanitar, economic?

Nicuşor Dan: Din nou, parte din lucruri sunt publice, parte nu sunt publice. Legat de mecanismul PURL, a fost o contribuţie. E un mecanism care a început în cursul anului trecut, 2025, şi totalul contribuţiilor este undeva la cinci miliarde de euro sau dolari, deci noi suntem cumva la 1% - cu cei 50 de milioane - suntem undeva la 1%, ceea ce e cumva proporţional cu ponderea noastră ca PIB din această Coaliţie. E un mecanism care s-a desfăşurat cu oarecare dificultate, tocmai fiind voluntar şi, neexistând nişte targeturi şi nişte înţelegeri făcute dinainte, tot timpul au fost întârzieri.

Acum eu cred că decizia importantă a fost cea care s-a luat la Consiliul European de acum două săptămâni, când Ucrainei i s-a dat împrumutul acela de 90 de miliarde, din care două treimi pentru partea militară şi o treime pentru chestiuni civile, reparaţii de infrastructură, şi aşa mai departe. Deci 60 de miliarde e mult mai mult decât cei cinci miliarde de care vorbim, deci, în momentul de faţă, Ucraina are o flexibilitate mult mai mare de a procura acele capabilităţi care sunt produse doar de Statele Unite şi care făceau obiectul lui PURL.

Jurnalist: O întrebare în contextul acestor schimbări care poate ne îngrijorează, poate sunt oportunităţi pentru mai bine în viitor, deci acţiuni geopolitice. Preşedintele Franţei, preşedinţii statelor care au participat astăzi la „Coaliţia de Voinţă” pregătesc pentru poporul lor respectiv planuri şi proiecte de ţară majore. Vom avea mai multe detalii în următoarele luni. Sunteţi Preşedintele României, sunteţi poate singurul preşedinte din lume olimpic la matematică, mulţi ne mândrim cu acest lucru în diasporă.

Întrebarea mea este ce proiecte de ţară majore aţi vrea să vedeţi pentru România, dincolo de calendarul alegerilor sau urgenţelor care sunt în România? Şi a doua întrebare: ce reprezintă România pentru Europa viitorului, pe care o sperăm cu toţii şi pe care o aşteptăm cât de repede, şi ce reprezintă Europa pentru viitorul României, în viziunea dumneavoastră?

Nicuşor Dan: Da, mulţumesc! E o chestiune foarte serioasă. Ca să faci un proiect de ţară, trebuie să ai contribuţii de la multe categorii profesionale. Eu îmi doresc cel puţin să avem o strategie economică, în care să vedem lucruri de genul: care este avantajul nostru competitiv şi, deci, unde ar trebui să stimulăm, care sunt locurile în care balanţa comercială este net negativă pentru România şi ce trebuie să facem ca să o compensăm.

Este o chestiune care mă preocupă, pentru care avem deja discuţii cu oameni care se pricep la asta, şi probabil că, nu o strategie, dar măcar o direcţie de acţiune cam într-o jumătate de an de acum încolo ar trebui să avem. Legat de a doua jumătate a întrebării, ce cred eu că trebuie să facem în cuprinsul anului 2026 în România, printre altele, dar foarte important, să vedem care este proiectul nostru pe fondurile europene 2028-2034.

Adică, în cursul anului 2026, noi vom avea aici, în interiorul Uniunii, o negociere despre cum să fie bugetul Uniunii şi, deci, cum să fie fondurile europene care vor reveni României, cum să facem ca România să recupereze deficitul de dezvoltare pe partea de inovare, de exemplu, care devine tot mai importantă în economia globală, cum să facem ca să existe, pe bugetul foarte ambiţios pe dezvoltare-inovare pe care Comisia şi-l propune, cum să facem ca ţări mai puţin dezvoltate cum e România să beneficieze, pentru că avem în curs programul „Horizon” din care n-am luat nimic, practic. Deci toate astea sunt întrebări la care rolul preşedintelui este să reuşească să pună împreună mai mulţi oameni care să fie în stare să dea un răspuns care să fie coerent.