"Şocant" - Recorder o "execută" pe Liana Arsenie: Curtea de Apel Bucureşti se apără cu o nouă serie de manipulări

Curtea de Apel Bucureşti se apără de acuzaţiile din documentarul Recorder cu o nouă serie de manipulări, au atras atenţia jurnaliştii de la Recorder, într-o analiză pe care o publicăm mai jos.

După celebra conferinţă de presă organizată pe 11 decembrie şi transformată într-un fiasco, conducerea Curţii de Apel Bucureşti (CAB) mai face o încercare de a-şi spăla imaginea.

Într-un comunicat emis ieri seară, preşedinta CAB, Liana Arsenie, acuză Recorder că a creat o emoţie publică „artificială şi periculoasă” şi că a decredibilizat instanţa pe care o conduce.

În mod şocant, comunicatul prin care Curtea de Apel Bucureşti încearcă să-şi recupereze credibilitatea afectată conţine, însă, o serie de minciuni şi de manipulări prin omisiune.

Comunicatul întins pe zece pagini începe cu o minciună flagrantă: „Este important să fie cunoscut că instanţa nu a fost solicitată să îşi exprime punctul de vedere anterior difuzării materialului cu privire la aspectele punctuale ce vizau Curtea, deşi o astfel de solicitare ar fi fost necesară pentru asigurarea unei informări complete şi echilibrate a publicului”.

În timpul documentării materialului „Justiţie capturată”, Recorder a trimis cereri de interviu atât către preşedinta Liana Arsenie, cât şi către vicepreşedintele Adriana Pencea şi Sabina Adomniţei, precizând că principalul scop al interviului vizează deciziile administrative pe care le-au luat în ultimii ani. Prin decizii administrative înţelegem delegările din cadrul instanţei şi schimbările din completurile de judecată, adică fix aspectele punctuale invocate în comunicat.

Toate cele trei solicitări de interviu pe care le-am trimis către conducerea Curţii de Apel Bucureşti în noiembrie 2025 au fost refuzate, iar dovada este mai jos.

Comunicatul de ieri, în care se afirma că „instanţa nu a fost solicitată să îşi exprime punctul de vedere”, este semnat de preşedinta Curţii de Apel Bucureşti, Liana Arsenie, adică una dintre cele trei judecătoare care au refuzat interviul.

În timp ce livrează informaţii false, aceeaşi Liana Arsenie pretinde că apără credibilitatea Curţii de Apel Bucureşti şi le cere cetăţenilor să aibă încredere deplină în seriozitatea şi corectitudinea instanţei pe care o conduce.

Această atitudine reiese, de altfel, şi din stilul de comunicare unilateral adoptat de conducerea acestei instanţe. Comunicatul emis ieri, 5 ianuarie, începe pe acest ton: „În contextul apariţiei în spaţiul public a unor afirmaţii formulate în cadrul unui material jurnalistic (…), este necesară o informare publică menită să clarifice faptele şi să asigure o corectă înţelegere a realităţii instituţionale”.

Contextul actual nu este dat, însă, doar de apariţia unui material jurnalistic. Dincolo de faptul că materialul a ajuns la 5 milioane de vizualizări, în ultimele săptămâni s-au întâmplat lucruri pe care conducerea CAB le ignoră cu seninătate: au avut loc proteste de stradă, au apărut noi mărturii ale unor magistraţi care confirmă informaţiile din documentarul Recorder şi fac acuzaţii grave cu privire la funcţionarea Curţii de Apel Bucureşti, mai mulţi magistraţi au mers la Cotroceni şi au confirmat în faţa preşedintelui situaţia gravă din Justiţie, a apărut o scrisoare publică de susţinere a magistraţilor care au vorbit despre problemele din sistem, semnată de peste 900 de oameni din sistemul judiciar.

Acesta este, de fapt, contextul, iar răspunsul Curţii de Apel Bucureşti este o informare. De ce este convenabil acest stil de comunicare unilateral, în locul unui dialog în care presa să poată pune întrebări şi să ceară explicaţii? Pentru că într-o comunicare unilaterală poţi manipula informaţiile în funcţie de propriul interes. Iată un exemplu punctual.

O manipulare grosolană: „Dosarul Vanghelie era deja prescris”

În comunicatul de ieri, conducerea CAB susţine că multiplele modificări în completul care avea pe rol dosarul lui Marian Vanghelie sunt irelevante, pentru că prescripţia răspunderii penale era deja împlinită când dosarul a ajuns pe rolul instanţei, în august 2021.

Astfel, CAB susţine că fapta de luare de mită a lui Vanghelie s-a prescris în 2017, lucru constatat de sentinţa definitivă din dosar emisă în martie 2025.

Comunicatul omite, însă, o informaţie importantă: sentinţa din martie 2025 s-a bazat pe o decizie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din ianuarie 2025, care a stabilit că prescripţia în cazul infracţiunilor de luare de mită începe să curgă de la momentul în care inculpatul a pretins mita, nu de la momentul în care a luat ultima tranşă din mită, aşa cum se calcula până atunci.

Asta înseamnă că, în 2021, când dosarul a ajuns pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, termenul de prescripţie se calcula diferit şi Marian Vanghelie încă putea fi condamnat, faptele nefiind prescrise.

Vi se pare complicat? Pe asta se bazează şi ei: că publicul larg nu poate pricepe acest labirint judiciar.

Pentru a citi integral analiza Recorder intraţi aici.