Judecătoarea Dana Gîrbovan îl acuză pe "Mitralieră" că minte când spune că a participat la întâlniri oculte care vizau legile justiţiei

Dana Gîrbovan, şefa Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România, a cerut un drept la replică după ce G4Media l-a citat pe fostul deputat PSD Cătălin Rădulescu, zis şi "Mitralieră", care a vorbit, într-un interviu acordat lui Cornel Nistorescu la finele lunii decembrie, despre "centrul de reflecţie" care a stat în spatele legilor justiţiei din "epoca Dragnea".

Mai exact, Rădulescu susţine că a lucrat la modificările legislative alături de judecătoarea Dana Gîrbovan, fostul procuror Adrian Miclescu, fosta judecătoare Viorica Costiniu şi soţul acesteia – condamnat pentru corupţie, dar şi cu Răzvan Savaliuc, proprietarul site-ului Luju.ro. Detalii aici.

Dana Gîrbovan pretinde însă că Rădulescu face afirmaţii false.

Redăm mai jos, integral, dreptul la replică semnat de judecătoare:

Având în vedere articolul publicat de G4Media, care preia fără verificare afirmaţii false ale fostului deputat PSD Cătălin Rădulescu privind o pretinsă „colaborare” pe care ar fi avut-o cu mine pe tema modificărilor legilor justiţiei, arăt următoarele:

1. Articolul a fost publicat fără solicitarea vreunui punct de vedere din partea mea şi fără verificarea faptelor imputate, ceea ce constituie o abatere gravă de la normele elementare ale deontologiei jurnalistice. Publicarea unor afirmaţii ce mă vizează direct, fără a-mi cere un punct de vedere anterior publicării, conduce la concluzia că scopul articolului este acela de a dezinforma opinia publică şi a-mi afecta reputaţia profesională.

2. Afirmaţia potrivit căreia aş fi luat parte la întâlniri informale sau „oculte” privind modificarea legilor justiţiei din perioada 2017-2018 este complet falsă. Nu am participat niciodată la grupuri de lucru ale vreunui partid politic şi nu am avut nicio interacţiune cu fostul deputat Cătălin Rădulescu, care nu a fost membru al „Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei”, după cum se poate constata printr-o simplă accesare a paginii respectivei Comisii.

3. Implicarea pe care am avut-o în numele UNJR în modificarea legilor justiţiei din perioada 2017-2018 a fost publică, transparentă şi asumată, prin poziţii transmise oficial în numele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România încă de la începutul dezbaterii publice pe tema acestor modificări. Astfel, în prima fază, am solicitat public ministrului Tudorel Toader să publice proiectul de modificare a legilor justiţiei, ulterior, în procedura avizării, am transmis observaţii şi propuneri Consiliului Superior al Magistraturii, iar apoi, când proiectele erau în procedură parlamentară, am participat, în calitate de invitat, la o parte a lucrărilor Comisiei speciale comune, alături de reprezentanţii altor asociaţii profesionale, ONG-uri, Parchetului General sau ai Consiliului Superior al Magistraturii.

Toate poziţiile UNJR cu privire la modificările la legile justiţiei pot fi găsite la adresa: https://unjr.eu/tag/modificări-legi-justiţie/

Alături de UNJR, propuneri de modificări la legile justiţiei de atunci au fost făcute şi de alte organizaţii profesionale ale magistraţilor, în cadrul dezbaterilor susţinându-ne fiecare punctele de vedere.

După cum se poate constata, unele dintre propuneri au fost acceptate şi introduse în modificările la legile justiţiei, altele nu au fost. Dezbaterile au fost publice şi transmite live, iar înregistrările încă se găsesc pe pagina Comisiei de pe site-ul Camerei Deputaţilor.

4. Începând cu luna mai 2015, UNJR şi-a concentrat toate eforturile pentru apărarea independenţei justiţiei faţă de influenţă serviciilor de informaţii, ce au transformat instanţele în „câmp tactic”, precum şi faţă de abuzurile comise de DNA sub conducerea Laurei Codruţa Kovesi în numele pretinsei lupte împotriva corupţiei, abuzuri care au compromis atât lupta anticorupţie, cât şi încrederea în justiţie.

Aceasta ingerinţă de sorginte stalinistă a serviciilor de informaţii în justiţie, materializată prin încheierea unor protocoale secrete între Serviciul Român de Informaţii şi toate instituţiile de la vârful justiţiei – Parchetul General, Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Inspecţia Judiciară –, dublată de presiunile exercitate de procurorii DNA asupra judecătorilor şi procurorilor (peste o sută de dosare deschise acestora din oficiu şi ţinute apoi în nelucrare ani de zile, încălcarea secretului deliberării, anchetarea judecătorilor pentru soluţiile pronunţate, deschiderea de dosare majorităţii membrilor CSM etc.) au constituit cea mai gravă şi îndelungată încălcare a independenţei justiţiei şi judecătorilor din perioada post-decembristă.

Prin propunerile de amendamente făcute în perioada 2017-2018 în cadrul Comisiei speciale comune, ce au fost ulterior introduse în legile justiţiei, Uniunea Naţională a Judecătorilor din România împreună cu alte asociaţii profesionale (AMR, APR) au reuşit:

a. sa separe cariera judecătorilor de cea a procurorilor, având în vedere statutul diferit al acestora din punct de vedere constituţional;

b. să susţină crearea unei structuri de parchet care să aibă competenţa exclusivă de a ancheta magistraţi, dar care să fie în afara controlului politic şi să aibă garanţii sporite de independenţă şi profesionalism, pentru a evita abuzurile şi presiunile exercitate asupra judecătorilor şi procurorilor de către DNA aflat sub conducerea Laurei Codruţa Kovesi;

c. să scoată justiţia de sub influenţa nefastă a serviciilor secrete prin:

- interzicerea oricăror acte secrete ce privesc procedurile extrajudiciare din justiţie;

- incriminarea faptei – inclusiv a tentativei – lucrătorilor serviciilor de infirmaţii de a racola judecători sau procurori ca ofiţeri, agenţi sau colaboratori ai serviciilor de informaţii;

- reglementarea dreptului oricărei persoane de a ataca actul emis de CSAT privind verificările efectuate cu privire la ofiţerii acoperiţi, pentru a se asigura că aceste verificări sunt cu adevărat şi în mod eficient efectuate.

Toate aceste modificări, ce au rupt justiţia de influenţă serviciilor de informaţii şi au oprit abuzuri specifice perioadei staliniste, au întâmpinat nenumărate şi agresive reacţii de rezistenţă din partea aşa numitei prese dedicată valorilor statului de drept, ce susţinea însă, în realitate, un tip de justiţie de inspiraţie sovietică şi totalitară. Vârf de lance al acestor atacuri au fost publicaţii media care, sub pretextul luptei anticorupţie, susţin încălcarea tuturor principiilor statului de drept şi valorilor care diferenţiază justiţia europeană de cea de sorginte sovietico-stalinistă.

Solicit publicarea prezentului drept la replică în aceleaşi condiţii de vizibilitate ca materialul iniţial, atât pentru respectarea dreptului publicului la o informare corectă şi completă, cât şi pentru restabilirea adevărului.