Cum ar putea finanţa românii criza cipriotă cu aproape 10 milioane de euro

Depozitele persoanelor şi companiilor nefinanciare din România în băncile cipriote totalizau la finele anului trecut aproximativ 100 de milioane de euro, reiese din datele Băncii Centrale Europene (BCE), ceea ce înseamnă că dacă dorinţa statelor din zona UE de a impune autorităţilor cipriote să instituie o taxă de 9,9% pe depozitele existente în instituţiile financiare din această ţară va deveni realitate, atunci românii vor finanţa criza cipriotă, indirect, cu aproape 10 milioane de euro.
(Chung Sung-Jun / Getty Images)
Bogdan Costea
21.03.2013

Depozitele persoanelor şi companiilor nefinanciare din România în băncile cipriote totalizau la finele anului trecut aproximativ 100 de milioane de euro, reiese din datele Băncii Centrale Europene (BCE), ceea ce înseamnă că dacă dorinţa statelor din zona UE de a impune autorităţilor cipriote să instituie o taxă de 9,9% pe depozitele existente în instituţiile financiare din această ţară va deveni realitate, atunci românii vor finanţa criza cipriotă, indirect, cu aproape 10 milioane de euro.

Grecia are cea mai ridicată expunere în Cipru în privinţa depozitelor bancare, persoanele şi companiile nefinanciare elene deţinând economii de 4,7 miliarde euro la băncile cipriote.

Marea Britanie, care are două baze militare în Cipru, figurează în statisticile BCE cu depozite de două miliarde de euro. Persoanele şi companiile financiare din Bulgaria, Germania, Franţa, Luxemburg şi Malta au în băncile cipriote depozite de aproximativ 100 milioane euro fiecare.

Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Centrală Europeană au convenit sâmbătă cu guvernul cipriot un acord de bailout de 10 miliarde de euro, care presupune o clauză fără precedent în UE, respectiv o taxă specială asupra depozitelor bancare din statul mediteranean, de până la 9,9%, prin care statul să strângă 5,8 miliarde de euro destinate recapitalizării băncilor.

Parlamentul cipriot a respins categoric taxa, iar autorităţile din Cipru şi instituţiile financiare internaţionale caută alternative.

Depozitele bancare din Cipru totalizau la sfârşitul lunii ianuarie 72,1 miliarde de euro, potrivit datelor BCE, din care aproximativ o treime reprezintă depozite constituite de bănci, iar restul reprezintă plasamente ale persoanelor fizice, rezidente sau nu, şi depozitele companiilor nefinanciare.

Băncile din zona euro deţin depozite de 10,8 miliarde de euro în băncile cipriote, iar gospodăriile şi companiile nebancare au economii de 5,3 miliarde de euro pe insulă.

În privinţa ţărilor UE din afara zonei euro, băncile au lichidităţi de 800 de milioane de euro în instituţiile financiare din Cipru, iar populaţia şi companiile - 2,3 miliarde euro, din care două miliarde de euro Marea Britanie şi peste 100 milioane euro fiecare în cazul României şi Bulgariei, reiese din datele BCE.

În România sunt prezente două bănci cipriote, respectiv Bank of Cyprus şi Marfin.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor