Cum alimentează social media gândirea iluzorie (Studiu)

O nouă cercetare arată că „feedbackul” din social media poate agrava iluziile persoanelor cu probleme de sănătate mintală.

Utilizarea intensă a social media este legată de creştere numărului tulburărilor psihiatrice caracterizate prin iluzii, inclusiv narcisismul şi tulburarea dismorfică corporală, deoarece platformele online transmit „reacţii de feedback” care intensifică opiniile distorsionate, potrivit unui nou studiu.

Noul studiu de la Universitatea Simon Fraser (SFU) relevă o legătură puternică între utilizarea intensă a social media şi dezvoltarea tulburărilor psihiatrice care includ iluzii, cum ar fi paranoia, narcisismul, tulburarea dismorfică corporală şi anorexia.

„Această cercetare are implicaţii majore pentru cauzele şi simptomele bolilor mintale şi pentru modul în care acestea pot fi exacerbate de platformele sociale online”, a declarat Bernard Crespi, profesor de ştiinţe biologice şi titular la Catedra canadiană de cercetare în Genetică Evolutivă şi Psihologie la SFU, în comunicatul de presă al studiului.

Iluzii amplificate

Publicată recent în revista BMC Psychiatry, noua evaluare sistemică a 155 de studii şi articole ştiinţifice a investigat relaţia dintre social media şi sănătatea mintală.

Analiza a identificat tulburări iluzorii specifice care pot fi exacerbate de social media. Acestea includ tulburarea narcisistă de personalitate, caracterizată prin sentimente exagerate de superioritate; erotomania, convingerea nefondată că o altă persoană este îndrăgostită de ea; şi tulburarea dismorfică corporală, marcată de o concentrare obsesivă asupra defectelor fizice percepute.

„Social media creează condiţii în care iluziile pot fi mai uşor generate şi amplificate din cauza prezenţei pe platformele şi aplicaţiile care sunt asociate cu cauzele tulburării, plus absenţa unui control eficient în ceea ce priveşte situaţia reală”, a declarat Crespi.

Riscuri pentru persoanele vulnerabile

Chiar dacă reţelele sociale pot crea comunităţi de sprijin şi pot promova sentimentul de apartenenţă, Crespi şi Nancy Yang, coautoare a studiului, afirmă că acestea pot avea, de asemenea, efecte dăunătoare asupra persoanelor cu risc crescut de probleme de sănătate mintală. Deoarece oamenii în online trăiesc într-un vid izolat de interacţiunile sociale din viaţa reală, acest lucru le permite să menţină o imagine de sine distorsionată, deoarece nu au contact cu realitatea.

Studiul evidenţiază faptul că caracteristicile comune multor platforme social media, cum ar fi opţiunea de a prezenta o versiune idealizată a propriei persoane, pot adânci şi mai mult iluziile mentale şi fizice. Această lipsă de implicare legată de iluziile în spaţiile online, în comparaţie cu interacţiunile în persoană, afectează în mod semnificativ bunăstarea mentală.

Atunci când oamenii se izolează şi se angajează în principal online, îşi pot cultiva cu uşurinţă o imagine ideală, adesea înşelătoare, despre ei înşişi. Deoarece această persoană personalizată nu se confruntă cu realităţile interacţiunilor faţă în faţă, ea poate exacerba gândurile iluzorii şi le poate fi afectată în mod negativ bunăstarea mentală.

Anumiţi utilizatori de social media pot manifesta paranoia, crezând că sunt mereu observaţi. Această senzaţie poate apărea din cauza conţinutului adaptat pe care îl oferă algoritmii social media, consolidând iluzia că cineva îi monitorizează. În plus, unii utilizatori pot dezvolta erotomanie, simţindu-se convinşi că o persoană cu statut superior, cum ar fi o celebritate, are sentimente romantice pentru ei după ce interacţionează cu ei online.

Cercetătorii au găsit trei studii care au ajuns la concluzii contradictorii cu privire la relaţia dintre narcisism şi utilizarea social media.
De exemplu, un studiu nu a găsit nicio diferenţă semnificativă în ceea ce priveşte narcisismul între persoanele cu conturi de Facebook şi cele fără. Însă acelaşi studiu a arătat că persoanele care prezentau niveluri mai ridicate de narcisism tindeau să petreacă mai mult de trei ore pe Facebook zilnic şi aveau mai mult de 300 de prieteni, spre deosebire de cei care foloseau Facebook mai puţin de o oră pe zi şi aveau între 151 şi 300 de prieteni.

Constatările sugerează, de asemenea, că deşi social media nu este în mod inerent dăunătoare, gestionarea atentă a utilizării sale este crucială pentru cei cu tulburări şi caracteristici care implică un nivel ridicat de iluzii, cum ar fi narcisismul, tulburarea dismorfică corporală, anorexia, paranoia şi psihoza. Aceste persoane „ar beneficia în special după reducerea utilizării social media pentru a ajuta la atenuarea impactului negativ al acestei activităţi”, au scris cercetătorii.

Aceştia solicită, de asemenea, continuarea cercetărilor cu privire la caracteristicile specifice ale social media care promovează aceste iluzii, sugerând că inovaţiile tehnologice precum contactul vizual, perspectivele 3D şi avatarele ar putea spori realismul interacţiunilor online.

„Reacţiile de feedback” intensifică părerile distorsionate

Dr. Sanam Hafeez, neuropsiholog şi director la Comprehend the Mind din New York, a declarat pentru The Epoch Times că persoanele cu tulburări psihice care le afectează percepţia de sine, cum ar fi narcisismul şi paranoia, prezintă cel mai mare risc psihologic din cauza utilizării social media.

„Reprezentările social media şi reacţiile de feedback intensifică convingerile distorsionate ale persoanelor care prezintă deja tendinţe iluzorii faţă de imaginea lor de sine”, a spus ea.

„Această cercetare arată că social media întăreşte imaginea de sine nerealistă, ceea ce intensifică aceste tulburări psihologice prin perturbarea capacităţii indivizilor de a percepe realitatea cu acurateţe”, a spus Hafeez.

Studiul prezintă constatări cu privire la modul în care social media tinde să intensifice tendinţele iluzorii preexistente, în loc să fie cauza principală, a remarcat ea, adăugând că arată necesitatea de a evalua influenţele mediului atunci când se înţelege dezvoltarea tulburărilor de sănătate mintală.

„Cercetarea ar trebui să se extindă pentru a explora efectul social media asupra sănătăţii mintale, dezvoltând în acelaşi timp metode de sprijin mai bune pentru utilizatorii care au deja afecţiuni mintale”, a menţionat Hafeez.

Cercetătorii au afirmat că mai sunt necesare alte studii

Nu există suficiente cercetări privind asocierea social media cu afecţiuni precum autismul, schizofrenia şi tulburările de alimentaţie pentru a trage concluzii ferme. Legătura dintre utilizarea internetului şi psihoză necesită mai multe investigaţii. De asemenea, cercetările viitoare ar trebui să analizeze modul în care diferitele platforme de social media afectează în mod specific diferite probleme de sănătate mintală.