Cum accelerează COVID-19 îmbătrânirea creierului. O modalitate de a te proteja

Este doar o coincidenţă faptul că atât COVID-19, cât şi îmbătrânirea sunt însoţite de declin cognitiv? Ar putea COVID-19 singur să cauzeze îmbătrânirea? Îmbătrânirea şi COVID-19 se combină pentru a înrăutăţi funcţia cognitivă sau acestea afectează separat funcţia cognitivă? Ce putem face pentru a preveni declinul cognitiv? Lucrarea de faţă va examina aceste întrebări.

Rezumat al faptelor cheie

- COVID-19 accelerează îmbătrânirea creierului şi creşte riscul de demenţă chiar şi după doi ani în cazurile severe.

- Cercetătorii au găsit puncte comune la nivel genetic atât pentru COVID-19, cât şi pentru îmbătrânire.

- Meditaţia poate ajuta la menţinerea funcţiei şi volumului creierului la nivel genetic.

COVID-19 accelerează îmbătrânirea creierului şi creşte riscul de demenţă

Un studiu britanic pe scară largă publicat în Lancet Psychiatry a analizat o mulţime de cazuri într-o retrospectivă de doi ani, incluzând 1.284.437 de pacienţi. Acesta a arătat că riscul de demenţă a fost semnificativ mai mare în grupul afectat de COVID-19 decât în grupul obişnuit de control. Mai mult, acest risc a rămas mai ridicat chiar şi la doi ani după recuperare.

Un alt studiu britanic a evaluat funcţia cognitivă a 46 de pacienţi cu infecţie severă COVID-19. Aceşti pacienţi au prezentat un declin semnificativ al atenţiei, al abilităţilor de rezolvare a problemelor complexe şi al memoriei. Deficitul cognitiv în cazul lor a fost echivalent cu îmbătrânirea cu două decenii şi pierderea a 10 puncte de IQ.

Cum accelerează COVID-19 îmbătrânirea

Cercetări efectuate în Europa au investigat corelaţia dintre infecţia COVID-19 şi îmbătrânire. Autorii au comparat radiografiile creierului a şapte pacienţi spitalizaţi în faza acută, o lună mai târziu şi la şase luni de la apariţia COVID-19.

În timpul fazei acute, toţi cei şapte pacienţi au prezentat disfuncţii cognitive severe şi o stare proeminentă de metabolism scăzut în cortexul frontal.

După una şi şase luni de recuperare, deşi simptomele s-au ameliorat la şapte pacienţi, aceştia au raportat în continuare o funcţie cognitivă anormală. Radiografiile creierului acestora au prezentat starea de metabolism scăzut în zona cortexului frontal.

Modificările pe termen lung ale structurii şi funcţiei cerebrale au sugerat că infecţia COVID-19 ar putea fi responsabilă pentru simptomele cognitive şi comportamentale persistente.

Explicaţia la nivel molecular a îmbătrânirii

Oamenii de ştiinţă au descoperit că ceasul nostru intern controlează experienţele umane privind naşterea, îmbătrânirea, boala şi moartea. Este similar cu faptul că totul în universul nostru are ciclul său de formare, stagnare, degenerare şi distrugere.

Celulele senescente se acumulează pe măsură ce îmbătrânim. Asta înseamnă că acestea încetează să se dividă şi intră în stază. În loc să moară aşa cum ar face-o de obicei, ele încă există, dar îşi schimbă forma şi dimensiunea şi secretă substanţe inflamatorii care determină alte celule din apropiere să devină senescente.

Într-un articol publicat în Nature Reviews Genetics, Steve Horvath, profesor de genetică umană şi biostatistician la Universitatea California-Los Angeles, a concluzionat că, pe măsură ce oamenii îmbătrânesc şi au mai multe celule senescente, există schimbări caracteristice în starea de metilare a ADN-ului uman. Metilarea ADN-ului ar putea regla nivelul de manifestare a genelor.

Genele sunt ca nişte seminţe care zac latente în sol. Unele vor creşte, iar altele nu. "Comutatoarele", inclusiv cele de metilare, determină dacă aceste seminţe vor reuşi sau nu.

Genele îmbătrânirii se modifică la pacienţii bolnavi de COVID-19

Cercetările recente ale Mariei Mavrikaki de la Harvard Medical School au găsit dovezi convingătoare că boala COVID-19 provoacă îmbătrânirea creierului la nivel genetic.

Cercetătorii au efectuat o analiză completă de secvenţiere genetică în 54 de mostre de creier postmortem. Rezultatele au arătat asemănări izbitoare în ceea ce priveşte forma de manifestare a genelor dintre probele COVID-19 şi cele îmbătrânite în mod natural.

Pentru a valida şi mai mult rezultatele, cercetătorii au colectat seturi de date privind genele din cinci studii independente de studii privind îmbătrânirea şi au confirmat această asociere.

Cercetările lui Mavrikaki au arătat că deficitele cognitive raportate la pacienţii cu COVID-19 ar fi din cauza modificărilor asociate îmbătrânirii în structura creierului şi în manifestarea genelor.

Meditaţia poate menţine funcţia şi volumul creierului

Lucrarea lui Mavrikaki este preliminară, dar informativă. Ea ar putea ghida tratamentul pentru persoanele care au dificultăţi cognitive persistente după COVID-19.

Cercetările din 2014 care au analizat un eşantion mare de persoane care practicau meditaţia pe termen lung şi grup de control cu vârste cuprinse între 24 şi 77 de ani au arătat că meditaţia ar putea păstra dimensiunea creierului.

Un studiu din 2017 sugerează că meditaţia pe termen lung ar putea reduce modificările structurale şi funcţionale ale creierului asociate cu vârsta. De exemplu, cercetătorii au descoperit un volum crescut al materiei cenuşii şi markeri ai metabolismului glucozei cerebrale la persoane în vârstă care practicau în mod obişnuit meditaţia, comparativ cu makerii de control.

O analiză din 2020 a sintetizat 25 de studii publicate despre meditaţie şi a confirmat efectele meditaţiei conştiente cu privire la creşterea dimensiunii creierului, pe baza studiilor de imagistică cerebrală şi a evaluării funcţiilor cognitive.

Meditaţia poate încetini procesul de îmbătrânire la nivelul manifestării genelor

Mai mult, meditaţia ar putea influenţa nivelul de manifestare al genelor.

După cum s-a raportat anterior, un studiu axat pe persoanele care practică meditaţia pe deplin conştient şi cu compasiune a arătat că rata de îmbătrânire măsurată la nivel genetic a celor care fac meditaţie a scăzut semnificativ.

Într-un studiu ulterior, aceiaşi cercetători au arătat că şi o meditaţie scurtă ar putea influenţa nivelul de metilare a genelor asociate cu răspunsul imunitar, metabolismul şi îmbătrânirea.

Îmbătrânirea şi COVID-19 au în comun aceleaşi tipuri de căi intracelulare legate de metabolismul glucozei, comunicarea neuronală şi inflamaţia. Deoarece aceleaşi tipuri de căi sunt, de asemenea, influenţate de meditaţie, practicarea meditaţiei poate avea un efect profund şi pozitiv asupra sănătăţii dumneavoastră.

O caracteristică cheie a informaţiilor epigenetice este potenţiala reversibilitate. În studiile de mai sus, rata de îmbătrânire la persoanele care meditează a scăzut semnificativ. Meditaţia zilnică are beneficii potenţiale de încetinire a procesului de îmbătrânire şi de inversare a efectelor bolii COVID-19 la nivel genetic.

Concluzie

Îmbătrânirea şi COVID-19 sever au conexiuni la nivel epigenetic.

Practicarea meditaţiei poate viza activitatea genică implicată atât în îmbătrânire, cât şi în COVID-19. În consecinţă, meditaţia poate preveni sau inversa demenţa indusă de COVID-19, declinul cognitiv şi îmbătrânirea indusă de COVID-19.

Chiar şi pentru persoanele care nu au suferit de infecţia COVID-19, meditaţia are multe beneficii, inclusiv încetinirea procesului de declin cognitiv.