Croaţia: Sărbătoarea aderării la UE, umbrită de dificultăţile economice

Croaţia, care peste patru săptămâni va intra oficial în Uniunea Europeană, face ultimele pregătiri pentru acest eveniment istoric, dar, pentru numeroşi croaţi, atmosfera nu este una de sărbătoare, din cauza gravelor dificultăţi economice cu care se confruntă fosta republică iugoslavă, scrie joi într-un comentariu AFP.

Criza economică şi măsurile de austeritate adoptate au slăbit considerabil guvernul croat de centru-stânga, aflat la putere de la sfârşitul lui 2011. Social-democraţii riscă astfel să piardă, la al doilea tur de scrutin al alegerilor municipale de duminică, Zagrebul, pe care-l deţin din 2000.

În noaptea de 30 iunie spre 1 iulie, focurile de artificii vor ilumina cerul Zagrebului şi al altor oraşe croate. Lideri din cele 27 de ţări membre ale UE şi din Balcani sunt invitaţi la o ceremonie somptuoasă pentru a celebra încheierea unui proces de aderare care a durat zece ani.

''Data de 1 iulie marchează încheierea unui drum lung'', a declarat pentru AFP fostul preşedinte croat Stipe Mesic (2000-2010), care a avut un rol crucial în apropierea ţării sale de UE. ''Ne-am îndepărtat definitiv de naţionalismul îngust care a marcat primii ani ai independenţei noastre şi am adoptat normele europene'', a adăugat Mesic.

Aderarea la UE a fost obiectivul elitei politice croate încă de la proclamarea independenţei faţă de fosta Iugoslavie în 1991, dar politica naţionalistă a primului preşedinte al Croaţiei, Franjo Tudjman, decedat în 1999, condamnase ţara balcanică la izolare pe plan internaţional mai mulţi ani.

Croaţia şi-a depus oficial candidatura la aderare în 2003, pentru a începe negocierile de aderare doi ani mai târziu. Având în vedere turbulenţele prin care trece UE, unele ţări membre evocând chiar ieşirea lor din organizaţie, succesul croat şi-a pierdut strălucirea.

''Independent de marile dezbateri, croaţii vor împărtăşi destinul acestei uniuni şi eu mă bucur'', declara Ines Sabalic, corespondenta la Bruxelles a unei reviste locale în cursul negocierilor de aderare.

La referendumul privind aderarea la UE organizat în 2012, 66 % dintre persoane au votat în favoarea integrării, dar rata participării n-a fost decât de 43 %.

Croaţia va fi cea de-a doua dintre cele şase foste republici iugoslave care aderă la UE, după Slovenia în 2004. Aderarea sa la UE este percepută pe plan intern ca o ruptură cu Balcanii, regiune confruntată în anii '90 ai secolului trecut cu o serie de conflicte soldate cu peste 130.000 de morţi, dintre care 20.000 în Croaţia.

''În pofida crizei actuale, Europa unită este în continuare o zonă de prosperitate şi de pace şi ea rămâne o societate râvnită de către toate micile state, cum este Croaţia'', afirma istoricul Tvrtko Jakovina.

Dar lungile negocieri de aderare şi criza economică au redus de-a lungul anilor numărul de croaţi care susţin această integrare, în prezent uşor sub 50 %.

La presiunea Bruxellesului, Zagrebul a început o luptă împotriva corupţiei şi l-a condamnat pe fostul premier Ivo Sanader (2003-2009) în noiembrie 2012 la zece ani de închisoare pentru corupţie, dar numeroşi croaţi cred că flagelul este departe de a fi eradicat în această ţară săracă.

Axată pe turism pe litoralul său de la Marea Adriatică, economia croată n-a mai fost pe creştere economică din 2009. Anul trecut, PIB-ul s-a contractat cu 2,0 %, în timp ce rata şomajului este de 21 %.

Guvernul de la Zagreb speră că aderarea ţării la UE va atrage investitori şi contează pe un potenţial ajutor european de 11,7 miliarde de euro până în 2020 pentru a-şi redresa economia.

Această ţară cu 4,2 milioane de locuitori va adera la UE într-un moment în care organizaţia înregistrează o rată a şomajului de 10,9 %, cu nouă ţări membre care sunt în recesiune.

''Din păcate, Croaţia va fi printre ţările cele mai problematice din Uniunea Europeană, după Grecia şi Spania'', estima economistul Ljubo Jurcic.