Criza refugiaţilor: Summitul UE încheiat cu rezultate semnificative. Migranţii sirieni vor primi 1 miliard de euro

La summitul desfăşurat în noaptea de miercuri spre joi la Bruxelles, liderii UE au promis cel puţin 1 miliard de euro pentru refugiaţii sirieni din Orientul Mijlociu şi o cooperare mai strânsă pentru a reduce fluxul de imigranţi în Europa.

Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a declarat că întâlnirea, care s-a terminat în primele ore ale zilei de joi după şapte ore de discuţii, a fost “excelentă, cu siguranţă mult mai bună decât ne-am fi aşteptat”.

Cancelarul german Angela Merkel, criticată de unele ţări estice pentru ceea ce aceştia consideră a fi acţiuni care au alimentat afluxul de oameni ce încearcă să ajungă în Germania, şi-a exprimat satisfacţia.

“Ştim că problema nu este rezolvată prin decizia luată. Dar am făcut unul dintre numeroşii paşi necesari. Am avut senzaţia că dorim să rezolvăm această sarcină împreună.”

Printre acţiunile pe termen scurt înaintea unui nou summit la mijlocul lunii octombrie, UE va oferi cel puţin 1 miliard de euro în plus pentru UNHCR (Agenţia ONU pentru Refugiaţi), pentru World Food Programme şi pentru alte agenţii şi va creşte fondurile pentru refugiaţii sirieni din Turcia, Iordania, Liban şi din alte ţări – ca parte a unor eforturi ample de a reduce factorii care îi împing pe sirieni să treacă Mediterana şi să încerce să ajungă în Europa.

Preşedintele francez Francois Hollande şi-a reînnoit apelurile pentru o cooperare globală a marilor puteri.

Ca parte a eforturilor de a obţine cooperarea Turciei, care găzduieşte aproximativ 2 milioane de refugiaţi sirieni şi a cărei relaţie cu UE nu este prea strălucită, Tusk şi şeful executiv al UE Jean-Claude Juncker se vor întâlni cu preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan în 5 octombrie.

Summitul de miercuri a stabilit un termen limită pentru luna noiembrie pentru înfiinţarea unor aşa zise “hotspoturi”, centre de primire a imigranţilor în Italia şi Grecia. Astfel, aceste “hotspoturi” trebuie să identifice, să înregistreze şi să amprenteze migranţii, cu asistenţa logistică furnizată de agenţiile Uniunii Europene. În plus, aceste centre vor trebui să înceapă un proces de redistribuire a sirienilor şi a altor imigranţi care doresc să obţină statutul de refugiaţi în alte state UE şi să îi deporteze pe cei care nu întrunesc condiţiile cerute.

Premierul ungar Viktor Orban a susţinut decizia ţării sale de a ridica garduri de sârmă împotriva imigranţilor, insistând că el doar a respectat regulile UE şi adăugând că, dacă Grecia nu îşi poate apăra graniţele, ar trebui să ceară ajutor.

Comisia Europeană a avertizat că statele membre ale Uniunii Europene, inclusiv Franţa şi Germania, ar putea fi sancţionate, dacă nu vor implementa reguli pentru gestionarea solicitărilor de azil.

În acelaşi timp, Juncker a declarat că, în general, blocul european şi-a dublat fondurile pentru rezolvarea crizei imigranţilor, această sumă ajungând la 9,5 miliarde de euro.

Uniunea Europeană a aprobat marţi, la Consiliul extraordinar de Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) de la Bruxelles, repartizarea a 120.000 de refugiaţi statelor membre.

Potrivit Agerpres, decizia a fost luată în ciuda opoziţiei mai multor state din Europa Centrală şi de Est, printre care şi ţara noastră, faţă de cotele propuse de Comisia Europeană.

Câţi refugiaţi va trebui să primească România

Consiliul a aprobat distribuirea în prima etapă a 66.000 de refugiaţi extracomunitari ajunşi în Italia şi Grecia. UE urmează să stabilească ulterior distribuirea a încă 54.000 de refugiaţi, informează Mediafax.

Din cei 50.400 de refugiaţi aflaţi în Grecia, România ar urma să primească 1.890. Din alţi 15.600 de migranţi aflaţi în Italia, ţara noastră ar urma să primească 585. Numărul total al refugiaţilor care ar urma să ajungă în România ar fi de 2.475.

La aceştia se adaugă alţi 2.362 de refugiaţi conform deciziei Consiliului JAI din 14 septembrie privind distribuirea a 40.000 de refugiaţi. România au urma astfel să primească, până acum, o cotă de 4.837 de refugiaţi.