Criza din Cipru: Momentul RTCN?

Locuitorii din Republica Turcă a Ciprului de Nord (RTCN, recunoscută doar de Turcia) privesc dificultăţile bancare cu care se confruntă sudul insulei întrebându-se dacă nu se conturează o oportunitate pentru ei, notează Wall Street Journal (WSJ).

Dintr-un anumit punct de vedere, criza financiară din RCipru pare o oportunitate. RTCN a fost cufundată timp de aproape patru decenii în stagnare economică, în timp ce sudul insulei a construit o forţă bancară şi s-a alăturat zonei euro. Acum, însă, instituţiile financiare ale sale se clatină din cauza creditelor neperformante acordate Greciei. Guvernul său a închis bănci locale, încercând să ţină în frâu o criză financiară care ameninţă să scoată ţara din zona euro.

Potrivit WSJ, acest haos în curs este privit cu fascinaţie în nordul insulei, care a petrecut ultimii ani - aproximativ perioada de declin a sudului - pe seama boom-ului economic al Turciei, construind hoteluri, realizând lucrări publice şi proiecte energetice. În contextul în care presa şi canalele TV din nord oferă detaliat informaţii despre intensificarea crizei bancare din sud, discuţiile se focalizează asupra faptului dacă această criză nu oferă un nou impuls RTCN.

Oficiali din nord prevăd că un val de depozite expatriate din bănci cipriote greceşti s-ar putea muta peste linia de demarcaţie a insulei pentru a scăpa de impozitare şi nesiguranţă. Autoritatea de reglementare bancară a RTCN a notificat marţi creditorii din regiune să se pregătească de depozite mari şi să fie atenţi cu transferurile care ar putea contraveni normelor împotriva spălării banilor.

'Ne aşteptăm ca problemele economice ale părţii greceşti să aducă mai multe depozite aici. Este firesc, deoarece băncile noastre sunt mai puternice şi oferă dobânzi mai mari', a declarat într-un interviu pentru WSJ, Ersan Tatar, ministrul de finanţe al RTCN. 'Deponenţii britanici şi ruşi vor trebui să găsească un alt loc pentru banii lor', a adăugat el. 'Atunci când băncile se vor deschide, ne aflăm doar la câţiva metri distanţă', a mai spus Tatar.

Şi hotelierii mizează pe faptul că mai mulţi turişti europeni şi ruşi vor opta pentru a vizita nordul, în contextul tulburărilor din staţiunile de vacanţă populare din sud.

Deşi nu este clar dacă deponenţii vor alege băncile din RTCN în locul altor competitori internaţionali, optimismul reflectă un sentiment larg resimţit aici, că şansele s-au inversat parţial. Timp de aproape 40 de ani, enclava turcă, care are o populaţie de 300.000 de locuitori, comparativ cu 800.000 în sud, a fost sufocată de izolarea sa de pieţele europene şi de o dependenţă majoră de economia volatilă a Turciei continentale.

Criza financiară globală a inversat parţial această tendinţă. Enclava nu doar a fost cruţată de criza datoriilor din Europa, dar este remorcată la boom-ul economic al Turciei, crescând cu o rată medie de aproape 4% din 2010. Creşterea investiţiilor turce a ajutat sectorul turismului din nord să se extindă cu 30% din 2009, în timp ce sectorul educaţiei a văzut numărul studenţilor străini de pe insulă dublându-se la 50.000 în cinci ani, potrivit Autorităţii privind Investiţiile.

Noi staţiuni şi sate de vacanţă au apărut în apropiere de noile şosele de coastă turce, în timp ce Turkish Petroleum Corp din Turcia urmează să înceapă forajul onshore de explorare de gaze la sfârşitul acestei luni. Firmele turceşti de construcţii construiesc o conductă de apă în valoare de 1,1 miliarde de lire (600 milioane de dolari) care merge pe o porţiune de 107 km de la insulă spre Turcia - o ilustrare a relaţiei ''ombilicale'' a enclavei cu continentul, relevă WSJ.

'Turcia este ca mama noastră. Ea ne ajută atunci când avem nevoie, pentru ca nu avem pe nimeni altcineva', a declarat Mine Gurses, directorul general al ''Merit Group'', un lanţ hotelier turcesc cu cinci proprietăţi pe insulă. Acesta urmează să deschidă un nou hotel şi un cazinou în aprilie. 'Sunt probleme aici, desigur, dar suntem încă în picioare iar creşterea înregistrată de Turcia face fiecare zi mai uşoară, în timp ce peste graniţă şi în Europa situaţia este din ce în ce mai rea', a adăugat el.

Enclava cipriotă turcă se confruntă încă cu probleme economice şi politice uriaşe. Sugrumată de o blocadă comercială timp de decenii şi un imens sector public subvenţionat de Ankara, regiunea separatistă se află cu mult în urma restului insulei din punct de vedere economic. Deşi Turcia şi-a triplat subvenţiile globale cash din 2002, la 600 milioane dolari pe an, Ankara a redirecţionat o mare parte din aceste investiţii către infrastructură, reducând salariile bugetare, fapt care a redus cheltuielile în contextul în care preţurile au crescut.

Creşterea veniturilor din turism nu a mers spre economia reală, spun oameni de afaceri. 'Este adevărat că vin mai mulţi turişti, dar vin doar pentru a juca în cazinouri. Banii nu merge spre economie, deoarece ei stau în complexul unde se află cazinourile', a declarat Okan Polatkan, manager al unui operator de turism din Lefkosa. 'Fără un acord de pace nu vom avea niciodată o dezvoltare reală', a adăugat el.

Perspectiva unei soluţionări pare însă îndepărtată. Ciprioţii greci şi turci sunt de acord, în principiu, privind reunificarea insulei ca federaţie, dar nu sunt de acord privind modul în care va funcţiona. Într-un referendum din 2004, ciprioţii greci au votat decisiv împotriva unui plan de pace sprijinit de ONU, care a fost aprobat de turci, aminteşte WSJ.

Frustraţi de procesul stagnat al reunificării Ciprului, politicienii ciprioţi turci au declarat că preconizează să le ceară statelor islamice recunoaştere oficială. Acest lucru va înfuria însă guvernul RCipru, care descrie nordul ca aflat sub ocupaţie militară.

Unele companii care favorizează o soluţionare a situaţiei speră ca problemele actuale ale ciprioţilor greci să schimbe percepţia asupra unui acord de pace.