Cristian Ghinea, avertisment pentru "termitele pesediste"

Proaspăt intrat în cursa pentru parlamentare din partea Uniunii Salvaţi România, Cristian Ghinea a fost unul dintre cei mai atacaţi miniştri din Guvernul Cioloş. Adversarii săi politici l-au acuzat de nenumărate ori că a făcut prăpăd în fruntea Ministerului Fondurilor Europene. Ce a realizat până la urmă tehnocratul în cele şase luni de mandat în fruntea acestui minister?

"Sunt atacat, dar ştiţi cum este, când superi foarte mult, când opreşti jaful îi superi pe ăia care au televiziuni şi ziare şi te atacă. Cine este onest interesat de informaţie, găseşte pe site-ul cristianghinea.ro pe care l-am făcut special ca să vadă oamenii ce las în urmă. Tocmai pentru că eram atacat la modul istoric am făcut un bilanţ de 100 de zile şi am făcut un bilanţ la 181 de zile atunci când mi-am încheiat mandatul. Adică am fost ministru şase luni fără două zile.

Am deblocat programele vechi, am sădit seminţele pentru astea noi şi am făcut un sistem antifraudă. Cred că am curajul să mă uit în ochii oricui şi să spun că a fost un mandat de succes de care sunt mândru şi îi mulţumesc încă o dată premierului Cioloş că a avut încredere în mine, pentru că, până la urmă, să trimiţi un om tânăr la o misiune atât de grea arată încredere şi am confirmat-o", a declarat Cristian Ghinea.

În general, problema la Ministerul Fondurilor Europene este, potrivit tehnocratului, lipsa de decizie, această mentalitate, această obişnuinţă a demnitarilor români că dacă nu faci nimic nu greşeşti şi dacă nu greşeşti nu te critică nimeni. Şi se acumulează întârzieri.

"Deci, practic, am fost trimis acolo de premierul Cioloş într-o perioadă de criză pentru că se acumulaseră întârzieri la ministerul Fondurilor şi am deblocat toate programele operaţionale. Am sădit seminţe. Oameni buni, o să auziţi anul viitor, că se vor lăuda cu ce seminţe am spus noi. Adică asta este problema când ai un guvern pe termen scurt, pentru că pui seminţe şi plantele ies mai încolo. Şi, Doamne fereşte, să vină termintele la putere că nu mai ies plantele pentru că le vor mânca. De asta vreau să continuăm cu Guvernul Cioloş", a subliniat Cristian Ghinea.

Potrivit tehnocratului, fostul premier Victor Ponta a lăsat în noiembrie anul trecut absorbţia pe 2007-2013 la 56%, iar în momentul acesta este peste 80%, deci undeva aproape de 5 miliarde de euro au intrat efectiv în ţară anul acesta.

"Acum îi văd că sunt agitaţi şi nemulţumiţi şi că tot vor să dea spargere la puşculiţa bugetară, dar acest Guvern chiar a adus bani în ţară din fonduri europene, din închiderea proiectelor vechi, pentru că erau blocate", a continuat Cristian Ghinea.

Avertisment pentru "termitele pesediste"

"De pildă, celebrul POSDRU l-am găsit blocat. De ce? Pentru că un audit din noiembrie 2015 a venit şi a găsit foarte multe fraude şi nu doar că erau fraude dar era aşa o atmosferă – ok, au furat unii, toate aceste sume rămân pe bugetul de stat şi România nu făcea nimic ca să nu mai fure şi în viitor.

Şi am avut întâlnire la Comisia European şi am spus ok, haideţi să facem să gândim împreună un sistem anti-fraudă şi o să îl punem pe picioare şi nu are rost să blocăm acum tot programul operaţional pentru ceva ce au făcut alţii în trecut. Şi au acceptat această argumentaţie şi a treia zi intrau în ţară 168 de milioane de euro din deblocarea POSDRU.

Şi atenţie, am mai spus asta şi e un avertisment, chiar dacă se întorc termitele pesediste la putere – dacă nu vor duce la îndeplinire acest program, inclusiv informatic anti-fraudă, pe fonduri europene se vor bloca programele operaţionale pentru că s-a furat atât de mult în trecut încât Comisia Europeană este foarte atentă la România pe subiectul ăsta.

Şi avem nevoie de un sistem anti-fraudă care să prevină furtul. Că degeaba îl prinzi tu pe Păun sau pe Mădălin Voicu de la PSD peste doi ani şi îl trimiţi la puşcărie dacă toţi aceşti bani rămân pe bugetul de stat, este un mod de a ne fura singuri căciula. Şi atunci trebuie să prevenim furtul".

Uşi deschise

"Dacă este să folosesc metafora asta cu anotimpurile, aş zice că am pus seminţele, am pus seminţele cam peste tot. Am pus seminţele la Programul Operaţional Capital Uman (fostul POSDRU - n.r.) unde am găsit zero apeluri deschise. Ce înseamnă apeluri? Ca să ai proiecte trebuie să faci un apel, să spui aşteptăm proiect pentru asta şi asta.

Erau zero apeluri deschise deşi Ponta a aprobat, împreună cu Comisia Europeană, în ianuarie 2015, programul ăsta: eh, după 6 luni am lăsat 10 apeluri deschise. Din care sunt cel mai mândru de cele legate de sărăcie – 170 de milioane de euro pentru a ţine copiii săraci la şcoală, pentru reducerea abandonului şcolar.

Am lansat apelul în septembrie, în noiembrie se închide, şi atunci vom avea proiecte care vor fi evaluate în primăvară şi vom demara proiectele de ţinut copiii la şcoală şi cândva la anul vom trimite facturi la Bruxelles ca să facem ceea ce numesc ei absorbţie. Nu poţi să faci absorbţie dacă nu ai proiecte.

Pe Programul Operaţional de Infrastructură Mare am lansat la fel tot 10 apeluri în valorare de 9 miliarde de euro, adică am lansat apeluri către metroul spre Otopeni, apeluri pentru autostrăzi şi aşa mai departe. Pentru a face aceste proiecte ai nevoie de apeluri deschise. La metro vorbim de lansare acum, proiectul în sine va dura ceva până să fie lansat şi apoi şantier şi putem vorbi de facturi."

Fondurile norvegiene

"Dacă tot vorbim de semniţe, aş spune şi despre fondurile norvegiene. România a fost prima ţara din Uniunea Europeană care a semnat acest acord cu Norvegia. Am început negocierile în iunie, am terminat în septembrie, patru luni, foarte rapid şi foarte fructuos.

Sunt 502 milioane de euro, jumătate de miliard care merg pe politici sociale, pe politici ecologice de înverzire a economiei din România, fondurile pentru ONG-uri care erau foarte aşteptate de societatea civilă şi din nou nu este clar de ce nu au început aceste negocieri mai devreme."