Creşterea vârstei de pensionare muşcă din popularitatea lui Vladimir Putin

Încrederea în preşedintele rus Vladimir Putin şi partidul de guvernământ al Rusiei a scăzut puternic în ultimul an, unii analişti indicând drept motiv principal schimbările controversate făcute de guvern privind vârsta de pensionare.

Într-un sondaj realizat de Centrul independent Levada, 39% dintre ruşi consideră că Putin este un politician în care au încredere. Aceasta este o scădere de 20% faţă de noiembrie 2017, când Putin a fost numit de încredere de 59% dintre ruşi, conform aceleiaşi agenţii specializate în sondaje, a precizat The Guardian.

Sondajele Levada sunt cele mai recente sondaje care descriu un efect negativ puternic împotriva nepopularelor reforme sociale promovate de Kremlin pentru a reduce presiunea asupra bugetului său. În această lună, 45% dintre ruşi au declarat pentru FOM (Fundaţia pentru Opinie Publică), o agenţie de sondaje apropiată de Kremlin, că vor vota pentru Putin dacă duminica viitoare vor avea loc alegeri. Acest procentaj a coborât de la 67%, cât era la începutul acestui an.

Este cel mai scăzut nivel de susţinere pentru Putin din ultimul deceniu, conform datelor FOM, fiind egalat doar de nivelul de susţinere pe care acesta îl avea la sfârşitul anului 2013, exact înainte de anexarea peninsulei ucrainene Crimeea şi a unui val de înflăcărare patriotică.

Partidul de guvernământ Rusia Unită, considerat mai vulnerabil decât Putin, a fost de asemenea lovit puternic. FOM a arătat că partidul dispune de un suport de doar 31%, înregistrând o pierdere de aproape 20% faţă de începutul acestui an, în timp ce rivalii săi docili au crescut în sondaje.

„Oamenii cred că statul încearcă să îşi rezolve problemele pe spinarea populaţiei”, a afirmat Lev Gudkov, directorul Centrului Levada, pentru ziarul financiar rusesc Vedomosti. „[Statul] acaparează ceva ce oamenii consideră ca fiind al lor – pensiile”.

Această scădere a încrederii s-a reflectat şi în alegerile regionale ruseşti, care au fost o durere de cap la fel de mare pentru Kremlin precum sunt acuzaţiile Occidentului privind implicarea Rusiei în spionaj şi influenţarea alegerilor din alte state.

În ciuda faptului că au sub control frâiele sistemului electoral al ţării, Kremlinul încă monitorizează opinia publică în mod obsesiv, desfăşurând săptămânal întâlniri privind strategia, cu principalele agenţii şi firme din ţară specializate în sondaje.

Alegătorii din Estul Îndepărtat al Rusiei şi din Siberia au respins guvernatorii din partidul Rusia Unită, care are legături strânse cu Putin. În locul lor, alegătorii au susţinut candidaţi comunişti şi naţionalişti, forţând Kremlinul să schimbe guvernatorii în regiunile problemă şi să trimită consilieri politici pentru a gestiona situaţia. De asemenea, Putin a concediat câţiva guvernatori regionali.

Sondajul realizat de Levada ajută la elucidarea situaţiei. După Putin, cei mai de încredere bărbaţi din ţară identificaţi prin sondaj au fost Serghei Şoigu, ministrul apărării, şi Vladimir Jirinovski, liderul Partidului naţionalist Liberal Democrat. Fiecare dintre aceştia a fost considerat ca fiind politician de încredere de către 15% din populaţie. Printre persoanele intervievate, 18% au afirmat că nu se pot gândi la vreun politician de încredere, iar alţi 18% au precizat că le este greu să ofere un răspuns.

În mare parte, oficialii de vârf ai Rusiei au pierdut teren în noul sondaj. Ratingul de încredere al lui Şoigu a scăzut cu 8% în ultimul an, în timp ce ratingul ministrului de Externe, Serghei Lavrov, a scăzut cu 9%.

Schimbările aduse de Kremlin în sectorul pensiilor, care au fost semnate în lege de către Putin în cursul săptămânii trecute, vor creşte vârsta de pensionare pentru toţi cetăţenii ţării cu 5 ani. Bărbaţii trebuie să muncească până la vârsta de 65 de ani, în timp ce femeile până la vârsta de 60 de ani.

Putin şi-a construit susţinerea politică în anii 2000 mai ales pe baza reputaţiei privind creşterea economică şi stabilitatea după o tranziţie post-sovietică care a ruinat financiar mulţi cetăţeni. În condiţiile în care economia Rusiei a stagnat în ultima jumătate de deceniu, susţinerea pentru Putin a devenit tot mai mult asociată cu postura geopolitică a Rusiei de bastion în faţa influenţei Occidentului. Suportul pentru Putin a pălit după protestele în masă din Moscova din 2011, dar a crescut după ce Rusia a anexat peninsula Crimeea în 2014, mişcare descrisă pe plan intern ca o reîntoarcere la statutul Rusiei de putere majoră.