Credit Suisse îngheaţă 5 miliarde USD în bani ruseşti

Ani de zile, oligarhi şi baroni ruşi care au căutat să îşi depoziteze capitalul ilegal în afara Rusiei, departe de mâna Kremlinului, au recurs la conturi bancare elveţiene, care aplică clienţilor o politică de tipul “nu se pun întrebări”, potrivit site-ului de ştiri Zero Hedge.

Dar se pare că s-a terminat cu această desfătare.

Una dintre cele mai mari bănci ale Elveţiei, Credit Suisse, a îngheţat aproximativ 5 miliarde de franci elveţieni (puţin peste 5 miliarde de dolari) ce aveau legătură cu Rusia, pentru a nu fi lovită de sancţiunile americane, mărind astfel şi mai mult presiunea asupra Moscovei, care a înregistrat miercuri cel mai scăzut nivel în peste 2 ani.

Suspendarea fondurilor ruseşti de către cea de-a doua bancă a Elveţiei, care a deţinut un avion oferit de magnatul rus Oleg Deripaska şi a împrumutat bani oligarhului rus Viktor Vekselberg înainte de impunerea sancţiunilor, este un indiciu al temerilor răspândite în rândul băncilor europene cu privire la măsurile punitive pe care le-ar putea lua Washingtonul împotriva instituţiilor financiare care lucrează cu cetăţeni ruşi şi entităţi ruseşti vizate de sancţiuni.

“Credit Suisse conlucrează cu autorităţile internaţionale de reglementare indiferent de locul în care îşi desfăşoară afacerile pentru a asigura respectarea sancţiunilor, inclusiv conformarea cu sancţiunile care implică Rusia”, a declarat pentru Reuters o purtătoare de cuvânt a băncii. Credit Suisse onorează cea mai recentă rundă de sancţiuni anunţate împotriva Rusiei în luna aprilie de către secretarul Trezoreriei SUA, Steven Mnuchin, care a penalizat Moscova pentru anexarea peninsulei ucrainene Crimeea, implicarea sa în războiul din Siria şi pentru presupusa “încercare de a submina democraţiile occidentale”.

Şi, este de aşteptat să se întâmple şi mai multe lucruri, în condiţiile în care preşedintele american Donald Trump depune eforturi pentru a-i dovedi procurorului special Robert Mueller că nu a colaborat cu Putin pentru a câştiga alegerile prezidenţiale din 2016. Mueller conduce o investigaţia asupra unei presupuse colaborări între membrii campaniei Trump şi Kremlin.

Un centru financiar şi turistic popular în rândul ruşilor bogaţi - o combinaţie de secrete bancare, stabilitate politică şi staţiuni de schi bătătoare la ochi precum Zermatt şi St. Mortiz, Elveţia - a devenit una dintre cele mai importante destinaţii pentru banii care ies din Rusia. Din acest motiv, pentru elita Rusiei, astfel de măsuri punitive din partea Credit Suisse vor duce la închiderea unui centru important al finanţelor lor, precum şi a unui paradis sigur pentru miliarde de ruble din averile acestora.

Aproximativ 6,2 miliarde de dolari, sau 14% din scurgerile transfrontaliere de capital rusesc, au ajuns în Elveţia în 2017. Totuşi, o sumă de trei ori mai mare a ajuns în SUA, potrivit Băncii Centrale a Rusiei.

Aceşti bani ar putea acum să fie blocaţi după ce, la începutul acestei luni, membri ai Congresului SUA au cerut adoptarea mai multor măsuri, inclusiv adoptarea unei legislaţii dure privind sancţiunile pentru a pedepsi “pericolul” rusesc.

Şi, în timp ce sancţiunile americane nu se aplică Elveţiei neutre, băncile acesteia sunt obligate să se conformeze deoarece depind de accesul la dolar şi ar putea fi sancţionate de SUA pentru orice pas eronat – o demonstraţie a puterii de veto deţinută de SUA în privinţa tranzacţiilor financiare globale care folosesc sistemul de plăţi “neutru” SWIFT şi, în acelaşi timp, motivul din spatele apelului făcut de ministrul german de Externe, Heiko Maas, pentru crearea unui nou sistem de plăţi european independent de SUA.

Îngheţarea activelor de către Credit Suisse a avut loc în cel de-al doilea trimestru al acestui an, potrivit Reuters - un eveniment rar ca o bancă elveţiană să dezvăluie astfel de detalii. Doi dintre principalii rivali ai acestei bănci, UBS şi Julius Baer, au declarat că, la rândul lor, respectă sancţiunile internaţionale, refuzând însă să precizeze dacă au luat măsuri similare cu cele ale Credit Suisse.

“UBS ... implementează în întreaga lume cel puţin sancţiunile impuse în prezent de Elveţia, ONU, UE şi SUA”, a afirmat un purtător de cuvânt al UBS. În plus, un purtător de cuvânt al Julius Baer a precizat pentru Reuters că instituţia “cooperează cu autorităţile de reglementare internaţionale ... în domeniul sancţiunilor”.

Măsura de precauţie luată de Credit Suisse este rezultatul unor experienţe negative anterioare, cea mai recentă fiind legată de administraţia Trump când, în 2009, banca a ajuns la o înţelegere în valoare de 500 milioane de dolari cu autorităţile americane pentru tranzacţii efectuate cu Iranul lovit de sancţiuni internaţionale.

Alte bănci europene au fost de asemenea pedepsite pentru ignorarea dominaţiei SUA în acest domeniu: în 2014, banca franceză BNP Paribas a acceptat să plătească o amendă record de 8,9 miliarde de dolari pentru încălcarea sancţiunilor impuse de SUA împotriva Sudanului, Cubei şi Iranului.

Între timp, autoritatea elveţiană de reglementare bancară FINMA nu cere băncilor elveţiene să aplice sancţiuni străine, dar a precizat că acestea au responsabilitatea de a minimaliza riscurile legale şi de reputaţie. Cu alte cuvinte, SUA continuă să ia deciziile chiar şi în Elveţia cea “neutră”.

Cât despre locul pe care îl vor alege bogătaşii ruşi pentru a-şi depozita în viitor averile, Zero Hedge precizează că diverşi analişti sunt convinşi că Beijingul va fi încântat să le primească miliardele pe un teritoriu “sigur şi sănătos”. Sau, poate vor redescoperi că, atunci când vine vorba de evitarea controalelor de capital, puţine valute sunt la fel de eficiente precum criptovalutele.