CPR Moldova: Fundamentele democratice în Republica Moldova, în pericol

În noiembrie 2017, Republica Moldova a semnat un memorandum prin care Uniunea Europeană urmează să-i oferă 100 milioane de euro, în timp ce guvernarea s-a obligat să îndeplinească 28 de acţiuni tehnice, dar şi să respecte mecanismele democratice eficiente.

În context, Centrul de Politici şi Reforme (CPR) Moldova a urmărit câteva cazuri de încălcare a principiilor democratice, unde statul se face vinovat, fie printr-un rol activ, fie printr-un rol de spectator, în perioada de după semnarea memorandumului.

Astfel, pentru a pune la îndoială stilul aşa-zis democratic de guvernare al autorităţilor de la Chişinău, CPR Moldova a scris despre un caz de amestec în justiţie, un caz de persecutare a opoziţiei, un caz de atac asupra unui ONG, un caz în care legea sau Constituţia sunt tratate drept o simplă sugestie, un caz în care interesul personal sau de partid este mai presus decât binele societăţii.

„Uniunea Europeană ne transmite un mesaj clar că fundamentele democratice în Moldova sunt în pericol şi solicită Republicii Moldova o schimbare de viziune în felul în care autorităţile îşi văd şi îşi îndeplinesc rolul”, se arată într-un comunicat CPR Moldova.

Mai mult decât atât, autorii analizei consideră că prin semnarea acestui document cu UE, autorităţile moldoveneşti recunosc, cel puţin formal, că există probleme la capitolul democraţie şi se obligă la o schimbare de atitudine.

Totodată, CPR a ţinut să amintească că în Memorandumul de înţelegere privind asistenţa macro-financiară cu Uniunea Europeană de 100 milioane euro, dincolo de cele 28 de acţiuni tehnice, există o precondiţie în punctul 14 – de a respecta mecanismele democratice eficiente, inclusiv un sistem parlamentar multipartit, statul de drept şi respectarea drepturilor omului şi vor face progrese satisfăcătoare în direcţia îmbunătăţirii guvernării, liberale, independente şi pluraliste, consolidarea independenţei sistemului judiciar şi punerea în aplicare a acordului de asociere, inclusiv a zonei de liber schimb aprofundate şi cuprinzătoare

De la semnarea documentului, în noiembrie, politicienii de la Chişinău au tot vorbit despre acţiunile tehnice şi au afirmat şi că le-au îndeplinit, însă cele mai multe analize ale societăţii civile din Republica Moldova au arătat că cele 28 condiţionalităţi au fost îndeplinite cu „jumătăţi de măsură”.

Unul dintre exemplele cu care a venit Centrul de Politici şi Reforme este politizarea Curţii Constituţionale, specificând că felul în care agenda politică se pliază pe acţiunile Curţii Constituţionale sugerează ingerinţă politică în activitatea Înaltei Curţi, în sarcina căreia este asigurarea respectării Constituţiei. Implicarea politică a Curţii Constituţionale este un lucru periculos pentru democraţie.

Un alt exemplu este încălcarea dreptului la referendum prin refuzul Comisiei Electorale Centrale (CEC) de a înregistra grupul de iniţiativă privind organizarea unui referendum de anulare a sistemului electoral mixt, pe motive pur formale minore ca relevanţă juridică, dând dovadă de o abordare selectivă.

„În hotărârea sa, CEC a pus la îndoială însuşi dreptul cetăţenilor de a iniţia un referendum republican legislativ. Amintim că adoptarea sistemului electoral mixt a fost o reformă petrecută cu grave încălcări de procedură, în condiţii de netransparenţă şi cu sfidarea recomandărilor Comisiei de la Veneţia şi a protestelor din societate. Felul în care CEC tratează dreptul cetăţenilor de a-şi exprima părerea denotă o lipsă de respect a modului în care ar trebui să funcţioneze o democraţie”, se mai arată în analiza CPR Moldova.

Prin cartelul în publicitate, deconspirat recent de către unele ONG-uri de media, se observă clar că forţele pieţei media în Republica Moldova sunt construite de către politic pentru a ţine presa independentă în situaţie de pre-faliment. Noua înţelegere de cartel va continua dominaţia resurselor media politizate şi va continua degradarea libertăţii de exprimare şi a pluralismului, au specificat autorii analizei.