Corupţia - principala problemă a sistemului judecătoresc din R.Moldova

Salariile mici ale judecătorilor, lipsa organizării adecvate de funcţionare a instanţelor de judecată, pregătirea profesională şi lipsa de dorinţă a judecătorilor de a-şi perfecţiona competenţele îi fac pe mulţi cetăţeni să-şi caute dreptatea la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, obligând statul să plătească, din buzunarele fiecărui cetăţean, sute de mii de euro, în fiecare an, pentru un sistem judecătoresc beteag, scrie Timpul de luni.

De la declararea independenţei, Republica Moldova a cheltuit 14 milioane de euro pentru a despăgubi persoanele care au atacat statul la CEDO. Astfel, aceasta este printre primele opt ţări condamnate de cele mai multe ori la CEDO.

Urmele unor locuinţe din sec XVII-XVIII, au fost descoperite de arheologi în centrul Chişinăului, scrie acelaşi ziar. În urma săpăturilor, au fost scoase la lumina zilei obiecte de uz casnic din acea epocă, monede, lulele şi o ghiulea de tun. Cel mai important însă este faptul că arheologii au dezvelit întreaga stratigrafie a dezvoltării Chişinăului care arată de câte ori a fost incendiat oraşul şi construit din nou. Ei au fost surprinşi să descopere, de asemenea, semnele unei locuinţe cu sobă care era placată cu cahle ce purtau imaginea unui vultur bicefal bizantin, diferit de cel rusesc. Ziarul menţionează că în locul unde au fost efectuate săpăturile arheologice, în prezent este construit un bloc de locuit.

Statisticile Băncii Naţionale arată o creştere semnificativă a ieşirilor de capital din Republica Moldova, anunţă Adevărul. În primul trimestru al anului, valoarea capitalului scos din ţară s-a majorat cu circa 64%, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2011. Motivele sunt instabilitatea politică şi criza economică.

Floarea soarelui şi porumbul au fost răpuse de secetă. Cu toate că oficialii Ministerului Agriculturii se aşteaptă să recupereze o parte din producţia de cereale, ţăranii sunt convinşi că recolta lor nu mai este bună nici măcar pentru furaje. Datele Ministerului Agriculturii arată că 63% din culturile de rapiţă sunt compromise. Aproape 30% din grâul plantat anul acesta e ca şi pierdut, mai scrie Adevărul.