Copiii ucraineni furaţi sunt daţi spre adopţie pe site-uri finanţate de Putin [The Telegraph]
Copiii ucraineni furaţi sunt daţi spre adopţie în Rusia pe site-uri web care au primit finanţare de la Vladimir Putin, potrivit unui important raport citat de The Telegraph.
Studiul, realizat de Laboratorul de cercetare umanitară al Universităţii Yale (Yale University’s Humanitarian Research Lab) detaliază implicarea directă a preşedintelui rus în deportarea, reeducarea şi adoptarea forţată a sute de copii ucraineni.
Acest lucru ar putea duce la noi acuzaţii împotriva lui Putin pentru crime de război sau crime împotriva umanităţii, sau ar putea susţine un caz mai larg de genocid.
Putin a fost deja vizat de un mandat de arestare din partea Curţii Penale Internaţionale (CPI) pentru acuzaţii mai puţin grave.
Cercetarea Yale - care a fost finalizată pe parcursul a 20 de luni din cei aproape trei ani de război - descrie programul în şapte puncte al Rusiei de adopţie forţată şi de plasament.
Raportul a identificat 314 copii care au fost plasaţi cu forţa în acest program de la invazia rusă împotriva Ucrainei în februarie 2022.
Toţi copiii au fost luaţi din regiunile Doneţk şi Luhansk din Donbas, care au fost parţial ocupate de forţe pro-ruse în 2014.
Ei au fost aduşi în centre de cazare „intermediare” din Rusia, apoi au fost plasaţi fie într-o familie rusă, fie în lagăre de reeducare, înainte de a fi naturalizaţi ca cetăţeni ruşi.
Cu noi identităţi ruseşti, care includ adesea nume false, poveşti, înregistrări video şi fotografii, copiii sunt apoi introduşi în baze de date de adopţii susţinute de stat.
Printre acestea se numără „Banca de date de stat a orfanilor şi copiilor rămaşi fără îngrijire părintească” a departamentului rus al educaţiei, un site internet gestionat de Centrul pentru dezvoltarea proiectelor sociale, care a primit în trecut bani de la biroul lui Putin, şi baza de date „Schimbă o viaţă”.
Cercetătorii de la Yale au descoperit că fiecare dintre aceste baze de date conţine profiluri care fac legătura cu profilurile copiilor de pe celelalte două site-uri.
Site-urile permit, de asemenea, vizitatorilor să selecteze copii din Doneţk, Luhansk, Herson şi Zaporojie - patru regiuni ucrainene parţial ocupate de Rusia, pe care Putin susţine că le-a anexat în septembrie 2022.
Dintre cei 314 copii descoperiţi de Yale, 148 au fost repartizaţi în cinci regiuni ruseşti înainte de a fi introduşi în bazele de date.
Ceilalţi au fost repartizaţi direct unor familii din 16 regiuni ale Rusiei.
„Sprijinul financiar direct şi alte bunuri din partea Biroului preşedintelui au susţinut şi au alimentat două componente logistice de bază ale programului: bazele de date pentru plasarea copiilor şi transportul copiilor”, au scris cercetătorii în raportul intitulat «Programul sistematic al Rusiei de adopţie forţată şi de plasament al copiilor din Ucraina».
În perioada 2019-2024, Centrul pentru Dezvoltarea Proiectelor Sociale a primit o finanţare de peste 47 de milioane de ruble (aproximativ 430.000 de euro) de la Fondul de Granturi Prezidenţiale.
Baza de date a centrului include fotografii ale copiilor daţi spre adopţie în Rusia, precum şi detalii privind culoarea ochilor şi a părului, temperamentul şi motivul pentru care sunt fără părinţi.
Un acord de partajare a datelor a fost semnat între centru şi Ministerul Educaţiei din Rusia în iulie 2019.
Yale a găsit exemple în care biroul lui Putin a autorizat utilizarea avioanelor militare pentru a transporta copii furaţi din Ucraina în Rusia, ceea ce susţine şi mai mult implicarea preşedintelui rus în acest plan.
„Folosirea bunurilor guvernamentale pentru aceste transporturi dovedeşte intenţia lui Putin şi faptul că era la curent privind faptul că acesţi copii din Ucraina erau mutaţi în interiorul Rusiei”, au scris cercetătorii.
Într-un exemplu de utilizare a avioanelor prezidenţiale pentru transportul copiilor răpiţi, imaginile din satelit au arătat un transportor de personal Tu-154M la baza aeriană Rostov-pe-Don Nord pe 27 mai 2022, la o zi după ce 31 de copii din Mariupol şi Doneţk au fost duşi în Rusia.
Copiii au fost ulterior duşi la Moscova, unde unul dintre ei a fost adoptat de Maria Lviva-Belova, Comisarul rus pentru Drepturile Copilului.
Avioane similare au fost reperate în imagini din satelit cu rezoluţie redusă la aerodromul Chkalovski din Moscova în cel puţin două ocazii în iulie 2022, când s-a raportat, de asemenea, că veneau grupuri de copii din Ucraina.
În acelaşi timp, site-ul web al Kremlinului a raportat că Lviva-Belova a vizitat Doneţkul ocupat, iar pe drumul de întoarcere la Moscova a luat şi „13 presupuşi orfani”.
Rusia a luat copii din Ucraina încă dinainte de invazia sa din februarie 2022.
Kremlinul a lansat schema iniţială de deportare în primele săptămâni ale anului 2022, pe măsură ce se pregătea de război, evacuând copiii din două şcoli din Doneţkul ocupat cu şase zile înainte de incursiune.
Oficialii ucraineni afirmă că au dovezi despre aproape 20.000 de copii deportaţi, dar se tem că numărul ar putea fi mult mai mare din cauza lipsei de supraveghere în părţile din Doneţk şi Luhansk care erau controlate de reprezentanţi ruşi înainte de invazia la scară largă din 2022.
Potrivit Yale, mulţi dintre ei au fost luaţi din instituţii, cum ar fi internate sau orfelinate din zonele ocupate, de către oficiali ruşi. Odată ajunşi în Rusia, aceştia sunt adesea constrânşi să obţină cetăţenia rusă şi să se stabilească în familii locale.
Un exemplu dat în rapoartele Yale susţine că o fată pe nume Vika a crezut că va fi separată de fraţii ei dacă va refuza cererile.
Unul dintre centrele de reeducare folosite de Moscova a dedicat o săptămână de cursuri pentru „a forma în copii idei despre Patria noastră, despre trecutul ei eroic”.
„Rusia trebuie să înceteze să nege adopţiile forţate şi să furnizeze un registru al tuturor copiilor din Ucraina pe care îi reţine forţat. Ucraina nu va avea linişte până când copiii noştri nu se vor întoarce acasă, iar cei responsabili nu vor fi traşi la răspundere”, a declarat Andrii Iermak, şeful de cabinet al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski.