Controversatul proiect de lege privind pădurile din Brazilia a fost pus în aşteptare

Cu doar câteva săptămâni înainte de găzduirea unui forum mondial privind dezvoltarea durabilă, preşedintele Braziliei Dilma Rousseff a respins parţial un proiect controversat de lege privind pădurile, care ar fi redus responsabilitatea faţă de mediu în Amazon. Proiectul de lege va reveni acum la legiuitori, într-o manevră pe care grupurile locale şi globale de mediu o salută cu un răspuns rece spre călduţ.

"În ultimul deceniu, Brazilia a ales calea progresului economic şi de mediu. Declaraţia preşedintelui Rousseff... creează un viitor incert pentru pădurile braziliene, având în vedere că Congresul ar putea reduce şi mai mult protecţia pădurilor", a afirmat Jim Leape, directorul general al WWF Internaţional într-o declaraţie.

Acest "Código Florestal", sau Cod silvic, a fost adoptat în decembrie 2011 de Senatul dominat de oameni de afaceri cu investiţii în agricultură. Pentru a intra în vigoare, legea are nevoie de acordul preşedintelui. Acum că Rousseff a respins 12 din cele 84 de articole ale proiectului de lege, aprobarea proiectului rămâne în aşteptare până când cele 12 puncte sunt modificate şi legea revine la preşedinte.

Nimic nu va avansa acum, cel puţin până după ce Brazilia găzduieşte Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Durabilă, Rio 20, la sfârşitul lunii iunie.

"Decizia nefericită a preşedintelui Rousseff îi va îngreuna posibilitatea purtării de discuţii credibile despre dezvoltarea sustenabilă, după ce şefi de stat se vor aduna în Rio, luna viitoare", se arată în declaraţia WWF.

Ce rămâne, ce este înlocuit

Unele dintre prevederile cele mai controversate ale proiectului de lege au fost interzise prin veto sau revizuite, iar altele au fost păstrate.

Preşedintele s-a opus amnistiei propuse pentru proprietarii de terenuri care au defrişat ilegal porţiuni de pădure înainte de iulie 2008. Acei proprietari de terenuri vor trebui să înapoieze ceea ce au distrus - deşi acest lucru poate fi realizat doar prin plantarea unor specii şi culturi exotice - idee pe care adepţii conservării mediului o resping.

Ea a modificat articolul care permite agricultorilor şi fermierilor să taie pădurea de pe un teren sensibil din apropierea malurilor râului şi de pe dealuri. Acest lucru este considerat foarte riscant de ecologişti, deoarece poate distruge habitatele fluviale, creşte şansa de eroziune şi poate duce la defrişări. Furnizorii de buştean preferă de obicei să taie în apropierea râurilor, deoarece asta le oferă o modalitate mai uşoară de a transporta copacii tăiaţi.

Rousseff a extins dimensiunea pădurii-tampon ce trebuie lăsată de-a lungul malurilor de la 10 metri până la 100 de metri. Cu toate acestea, ea a păstrat articolul controversat care scade întinderea de teren pe care agricultorii trebuie să o păstreze ca pădure.

Un alt aspect controversat pe care l-a schimbat a fost permiterea fermierilor şi marilor proprietari de terenuri să ignore activităţile ilegale de defrişare de pe terenurile lor. Proiectul de lege a prevede că proprietarii de terenuri nu ar trebuie să reîmpădurească zonele defrişate ca urmare a unei activităţi ilegale.

Rousseff şi ministrul său de mediu sunt complet împotriva acestui aspect al legii.

"Agricultorii [mari] au mult teren şi au mijloacele să recupereze toate zonele de conservare permanentă", a declarat ministrul Mediului din Brazilia, Izabella Teixeira, un adversar puternic al legii.

În schimb, ministrul brazilian al Agriculturii, Jorge Ribeiro Mendes, a fost în favoarea dispoziţiilor prietenoase faţă de agricultori. "Este legea celor care cred că este posibil să se producă alimente şi să se conserve mediul", a spus el.

Brazilia este considerată a fi plămânii Pământului, absorbind CO2 şi producând oxigen pentru întreaga planetă. Jungla amazoniană, din cauza densităţii sale şi a cantităţii mari de plante cu frunze, este, de asemenea, considerată de unii oameni de ştiinţă ca un factor foarte important în încetinirea încălzirii globale.

În Brazilia, circa 20 la sută din pădurea amazoniana a fost distrusă. În 2008, pentru a lupta împotriva defrişărilor ilegale, guvernul a înfiinţat poliţia de mediu, care utilizează imagini din satelit pentru a scana vasta zonă a Amazonului şi a opri orice activităţi ilegale. De atunci, defrişarea pădurilor a încetinit, atingând ritmul cel mai lent din august 2010 până în iulie 2011, când doar 2,410 mile pătrate (aproximativ de cinci ori dimensiunea New York City) de pădure tropicală au fost defrişate ilegal.

În prezent, în Brazilia există 1.400 de poliţişti de mediu responsabili cu supravegherea unor zone masive ale Amazonului, aproape egale cu dimensiunea Statelor Unite la vest de fluviul Mississippi.