Controversatul general din Honduras neagă existenţa „Echipelor Morţii”

Într-o capitală în care există conflicte soldate cu varsări zilnice de sânge, omul care se ocupă de aplicarea legii este la fel de temut ca şi infractorii. Puţini îndrăznesc să-i rostească numele cu voce tare.

Şeful Poliţiei din Honduras, generalul Juan Carlos Bonilla, este omul responsabil pentru combaterea traficului de droguri în Honduras. Bonilla a fost acuzat în trecut că ar conduce „Echipele Morţii”, apoi că ar duce o campanie de curăţare socială, precum şi de faptul că încurajează utilizarea de tactici brutale în cadrul forţelor de poliţie, scria sâmbătă Huff Post.

Generalul de cinci stele, Juan Carlos Bonilla, a fost acuzat în urmă cu un deceniu că ar conduce „Echipele Morţii” şi că azi supraveghează un departament suspectat că bate, ucide şi "face să dispară" persoanele reţinute. El este poliţistul de top din ţara care serveşte ca staţie pentru cea mai mare parte din cocaina din America de Sud ce are ca destinaţie Statele Unite şi nu numai.

Bonilla este, de asemenea, omul cu care guvernul SUA este nevoit sa colaboreze în Honduras în războiul împotriva traficului de droguri.

În vârstă de 49 de ani, cu un trecut dubios, se referă la guvernul SUA ca la "cel mai bun aliat şi sprijin al său". Dacă SUA vrea să lupte cu traficul de droguri în Honduras trebuie să lucreze cu Bonilla.

"Eu sunt directorul general şi nu deleg această responsabilitate nimănui altcineva", a explicat Bonilla în primul său interviu cu un reporter în 2011.

Într-o conversaţie amplă cu Associated Press, care a început cu masa de prânz la restaurantul lui preferat, Tegucigalpa, şi s-a încheiat după o cină târzie la el acasă, Bonilla a negat că ar fi condus vreodată o campanie de curăţare socială, sau că forţa de poliţie pe care o conduce este la fel de criminală ca şi aceia pe care îi arestează, ori că ar fi în vreun fel responsabil pentru numărul mare de membri ai grupărilor criminale dispăruţi după ce au fost arestaţi. Doi dintre ei au apărut mai târziu morţi la marginea oraşului.

"Eu nu pot fi responsabil de tot. Uneori, lucrurile mă depăşesc. Sunt uman", a declarat Bonilla.

Honduras este o ţară aflată sub asediu, cu una dintre cele mai mari rate a criminalitaţii din lume, în care corupţia este larg răspândită iar statul de drept este slab. Locuitorii săi fug spre casă înainte să se lase seara. Sunetul de focuri de arme automate se aude în noapte şi oraşele se trezesc a doua zi găsind corpuri aruncate în stradă, opera bandelor de stradă, a mafiei drogurilor sau, după cum se pare, şi a poliţiei.

Prin lege, Bonilla conduce toată poliţia din Honduras, totul, de la planificarea operaţiunilor şi conducerea investigaţiilor, la aprobarea călătoriilor în străinătate pentru training şi repararea vehiculelor. El supraveghează o forţă armată cu probleme, în care nu există un registru consistent care să precizeze câţi ofiţeri sunt pe statul de plată, sau cât de mulţi vin la locul de muncă, doar estimări variind de la 8.000 la 15.000.

Poliţiştii sunt frecvent acuzaţi de încălcări ale drepturilor omului. Între martie şi mai, AP a raportat cel puţin cinci cazuri de presupuşi membri de bandă care lipsesc sau au fost ucişi după ce au fost luaţi în custodia poliţiei de către ceea ce criticii şi activiştii pentru drepturile omului numesc Echipele Morţii, angajate într-un val de curăţare socială a infractorilor. În iulie, un om a murit din cauza leziunilor suferite la ficat după ce a fost arestat pentru comportament turbulent şi bătut de poliţie, potrivit dosarului întocmit de procurorul de caz. În august, un membru al unei bande a fost omorât în bătaie după ce a fost arestat pentru că a vrut să împuşte un ofiţer, o crimă surprinsă cu o cameră de supraveghere şi care a devenit virală pe internet.

Bonilla a declarat că este conştient de acuzaţii şi a insistat că toate reclamaţiile sunt investigate. Excesele "au loc, într-adevar. Noi le investigăm şi acţionăm", a declarat acesta. "Nu se poate utiliza un cuvânt ca "Echipele Morţii", pentru că nu există nici lanţ de comandă sau vreun ordin de la mine, niciodată, în nici un caz, ca să se acţioneze în mod ilegal".

El a apărat instituţia unde şi-a "petrecut toată viaţa. Îi sunt loial".

Bonilla este o figură formidabilă, solid construit, peste 1,80m înălţime şi are o voce puternică.

De-a lungul după-amiezii şi serii, Bonilla a revenit frecvent asupra sprijinului pe care îl primeşte de la Ambasada SUA pentru operaţiunile sale. Într-un caz i-a ordonat unui subaltern să urmărească un comandant de poliţie care ar fi avut posibile legături cu traficanţii de droguri. "Vreau să ştiu unde este acum. Căutaţi-le telefoanele şi înregistraţi-le convorbirile. Voi cere ajutor Ambasadei", a povestit Bonilla.

Relaţia strânsă este în contradicţie cu o notă emisă în august 2012 de Departamentul de Stat către Congresul american, la scurt timp după ce Bonilla a fost numit şef de poliţie, spunând că este "conştient de acuzaţiile de încălcare a drepturilor omului legate de serviciul în poliţie a generalului Juan Carlos Bonilla săvârşite cu un deceniu în urmă".

Trăim într-o cultură a simulării, în care nimic nu este ceea ce pare şi imaginea care domneşte nu are nicio legătură cu lumea reală

Un raport din 2002 întocmit de Departamentul de poliţie din Honduras, secţia Afacerilor Interne, Bonilla este acuzat de trei crime sau dispariţii forţate, începând din 1998, când era şef al poliţiei regionale. De asemenea, raportul preciza că este implicat în cel puţin alte 11 cazuri. El a fost judecat pentru una dintre acuzaţii şi achitat. Celelalte acuzaţii nu au fost niciodată cercetate corespunzător.

Între timp, Departamentul de Stat american a decis să efectueze propria analiză şi a precizat în notă că "limitează cu atenţie asistenţa pentru unităţile speciale de aplicare a legii din Honduras... care nu sunt sub supravegherea lui Bonilla". În luna martie, secretarul de stat asistent William Brownfield a reiterat: "Nu avem relaţii cu el, nu-i dăm nici măcar un dolar".

Bonilla a declarat că nu există unităţi de poliţie dincolo de controlul său. Paisprezece luni mai târziu, ancheta SUA nu a fost finalizată. Oficialii americani spun că nu este nicio lege care să limiteze dialogul cu Bonilla şi au explicat că este necesar să facă acest lucru într-o ţară în care se estimează că 87% din toate zborurile implicate în traficul de cocaină din America de Sud aterizează aici. Din cele 30 milioane de dolari reprezentând ajutorul american, care fusese blocat de Comitetul de Credite al Senatului din cauza preocupărilor legate de drepturile omului, două treimi au fost deblocate de atunci.

"Diplomaţii noştri vorbesc cu o mulţime de oameni pentru că aceştia sunt în poziţii de autoritate, nu pentru că le place", a declarat un consilier al senatorului din Vermont, Patrick Leahy, cel ce a scris prevederile care cer ca respectarea drepturilor omului să fie verificate pentru acordarea ajutorului american. Consilierul nu a fost autorizat să vorbească oficial. "Ceea ce contează nu este faptul că ei vorbesc cu el, ci ceea ce face poliţia din Honduras. Protejează ei oameni, sau protejează traficanţii de droguri? În ceea ce priveşte declaraţia lui potrivit căreia SUA este cel mai mare aliat al său în operaţiunile antidrog, aliatul nostru este Honduras, nu şeful poliţiei."

Toţi ochii sunt pe succesul lui Bonilla în combaterea traficului de droguri. În septembrie, a avut loc o operaţiune comună Honduras-SUA care viza "Los Cachiros", cartelul care controlează un procent estimat la 90% din pistele clandestine din ţară. Oficialii americani şi Honduras au declarat iniţial că Operaţiunea Neptun a obţinut aproximativ 500 de milioane de dolari în active, inclusiv imobiliare, o companie minieră şi o grădină zoologică. Dar apoi directorul Oficiului Bunurilor Confiscate din Honduras a declarat că 71 de conturile bancare confiscate erau goale. Autorităţile corupte au alertat traficanţii din timp, a declarat directorul Humberto Palacios Moya, deşi el nu a acuzat pe cineva în mod special.

Bonilla spune că are origini indigene umile şi că a fost recrutat forţat în serviciul militar la vârsta de 12 ani, unde a câştigat porecla de "El Tigre" - Tigrul. El s-a transferat la Poliţia Naţională când a fost creată în anul 1998. Spre disperarea grupurilor internaţionale pentru drepturile omului, el a fost desemnat în funcţia de şef al poliţiei în mai 2012 după ce predecesorul său a fost concediat, se presupune că din cauza a două dosare penale de profil înalt care implica poliţia. Într-unul, un jurnalist proeminent apropiat de preşedintele Porfirio Lobo a fost asasinat. În celălalt, au fost împuşcaţi civili în timpul unei operaţiuni anti-drog comune SUA-Honduras în regiunea izolată Moskitia, unde aterizează majoritatea zborurilor clandestine de cocaină din America de Sud.

Bonilla "a fost singurul comandant de poliţie de top, fără legături cunoscute cu crima organizată", a declarat Arabeska Sanchez, cercetător şi fondator al Institutului Universitar Honduras pentru Pace şi Securitate, care a fost profesor la Academia Naţională de Poliţie şi i-a predat lui Bonilla în mai multe clase. "Dar, cu toate acestea, asupra lui încă trenează suspiciunea, deoarece este imposibil de ştiut dacă a fost implicat în încălcări ale drepturilor omului sponsorizate de stat care, evident, s-au întâmplat foarte aproape de el".

Îmbrăcat într-o uniformă albastru închis, Bonilla se mişcă într-o maşină blindată într-un oraş în care persoane înarmate circulă cu motocicleta pentru a ucide şi a scăpa rapid. El păstrează un M-16 încărcat lângă scaun şi spune că nu va ezita să-l folosească în caz de atac.

În particular, mulţi din Honduras spun că sunt îngroziţi de Bonilla. Cu toate acestea, în interviu, el a dat dovadă de graţie, zâmbind chiar şi atunci când răspundea la cele mai ascuţite întrebări. El şi-a prezentat biblioteca de sute de cărţi despre traficul de droguri, istorie şi filozofie. Temutul general îl citează frecvent pe teoreticianul social francez Michel Foucault şi pe scriitorul austriac Ştefan Zweig.

Printre cărţile sale, Bonilla păstrează o copie legată în piele cu acuzările care i-au fost aduse şi spune că nu numai că acuzaţiile privind „Echipele Morţii” sunt false, dar acestea sunt un stigmat care încă îl bântuie.

"Este foarte dureros pentru tine ca fiinţă umană, ca familia ta, copiii tăi, colegii copiilor tăi, tatăl tău, prietenii sau o femeie care tocmai ai întâlnit-o să te întrebe dacă eşti un criminal", a declarat acesta.

La sfârşitul zilei, Bonilla i-a cerut gărzii lui de corp să-i aducă o carte din torpedoul maşinii sale. Era o ediţie adnotată a "Artei războiului" de Sun Tzu, un general chinez care a trăit în urmă cu 2600 ani.

El a citit un paragraf subliniat în introducere: "Trăim într-o cultură a simulării, în care nimic nu este ceea ce pare şi imaginea care domneşte nu are nicio legătură cu lumea reală".