Consiliul Concurenţei "încurcă" iţele Memorandumului între Guvernul Ponta şi Rompetrol

Maniera în care va fi pus în practică Memorandumul prin care Guvernul Ponta "iartă" Rompetrolul de o datorie de 400 de milioane de dolari către stat este pusă sub semnul întrebării de Consiliul Concurenţei. Conform Gândul, Consiliul Concurenţei intervine în modul în care statul îşi va vinde pachetul de acţiuni deţinute la Rompetrol, afirmând că vânzarea trebuie făcută printr-o procedură deschisă, nu direct către kazahi.

Reamintim că prin adoptarea Memorandumul cu Rompetrol prin HG, Guvernul renunţă la toate procesele prin care se urmărea recuperarea unei datorii de 600 milioane dolari - din 660 de milioane cu cu care "statul" condus de Adrian Năstase creditase Rompetrol în 2003.

Guvernul renunţă la orice pretenţie, stipulând, "în schimb", conform unui comunicat de presă al Guvernului, obligaţia Rompetrol Group N.V. de a achiziţiona un număr de acţiuni emise de Societatea „Rompetrol Rafinare” S.A. Constanţa, reprezentând 26,6959 % din capitalul social în schimbul a 200 milioane dolari SUA şi obligaţia corelativă a părţii române de a oferi spre vânzare aceste acţiuni.

"Se sting, pe cale amiabilă şi reciproc avantajos, litigiile aflate pe rolul instanţelor de judecată dintre Ministerul Finanţelor Publice şi The Rompetrol Group N.V. De asemenea, The Rompetrol Group N.V. se angajează ferm să achiziţioneze un număr de acţiuni emise de Societatea „Rompetrol Rafinare” S.A. Constanţa, reprezentând 26,6959 % din capitalul social în schimbul a 200 milioane dolari SUA şi obligaţia corelativă a părţii române de a oferi spre vânzare aceste acţiuni. Totodată se reglementează principiile referitoare la înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea unui fond de investiţii în sectorul energetic sub forma unei societăţi pe acţiuni la care aportul The Rompetrol Group N.V. va fi de 150 milioane dolari SUA şi o cotă de participare la capital de 80%, statul român urmând să deţină o participaţie de 20%”, se arată într-un comunicat al Guvernului, după adoptarea HG-ului privind Memorandumul cu Rompetrol.

Consiliul Concurenţei cere ca vânzarea acţiunilor să se facă printr-o procedură deschisă, de vânzare competitivă la care să participe şi alţi potenţiali cumpărători, nu doar Rompetrol.

Instituţia ceruse insistent acest lucru şi înainte de adoptarea HG-ului, solicitând, de asemenea, că vânzarea deschisă să fie prevăzut în cadrul Hotărârii de Guvern: „Consiliul Concurenţei a vrut să fie explicit precizat că va fi o vânzare competitivă”, a declarat pentru Gândul Gabriel Dumitraşcu, directorul Direcţiei de Privatizare din Departamentul pentru Energie şi negociatorul-şef al părţii române.

Guvernul a ales să ignore această recomandare astfel încât în Hotărârea de Guvern vânzarea competitivă nu este menţionată expres.

Insistenţa pentru o vânzare deschisă, cu mai mulţi competitori este confirmată şi de Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei. Conform acestuia Consiliul Concurenţei a avut un schimb de mesaje cu reprezentanţii Ministerul Economiei cărora le-au spus că vânzarea pachetului de opţiuni trebuie să se facă printr-o procedură competitivă.

În aceste circumstanţe, pachetul de 26,6% nu va merge automat spre Rompetrol, care "se angajează ferm să cumpere" ci va fi scos pe piaţă, cândva în acest an, cu un preţ minim al tranzacţiei, stabilit de un evaluator, raportat la cotaţia bursieră a acţiunilor, informează gândul. Avantajul Rompetrol este că la preţ egal va avea prioritate la achiziţionarea pachetului de acţiuni.

Momentul evaluării şi al vânzării sunt nedefinite în timp.

Consiliul Concurenţei nu exclude deloc ideea că la privatizare, chiar dacă aceasta va fi organizată prin procedură deschisă, să se prezinte doar Rompetrol.

Pentru firma kazahă, achiziţionarea a 26,6% din acţiuni - statul deţinând în prezent 44,6 din capitalul social Rompetrol - va permite achiziţionarea majorităţii absolute şi deci controlul asupra rafinăriei.

Un calendar al privatizării nu a fost încă stabilit şi nici maniera în care se va desfăşura acest proces.

Prin adoptarea Memorandumul cu Rompetrol, Guvernul se obligă să renunţe la toate procesele prin care se urmărea recuperarea unei datorii de 600 milioane dolari.

De asemenea, prin HG-ul lui Ponta, statului i se mai oferă perspectiva incertă de a-şi recupera cândva pierderile, obţinând la un moment dat profit din cei 18% cu care va rămâne acţionar în compania kazahă, dacă nu le vinde tot Rompetrolului peste 3 ani.

Reamintim că datoria Rompetrolului la care Guvernul Ponta renunţă a fost generată în 2003, când Guvernul Năstase a subscris obligaţiuni emise de Rompetrol Rafinare în valoare totală de 2.177.699.871,86 lei (circa 660 milioane dolari), prin anularea obligaţiilor bugetare reprezentând TVA, accize, contribuţia la Fondul special al drumurilor publice, precum şi majorări de întârziere, dobânzi datorii şi neachitate de către societate, conform hotnews.

Prin OUG 113/2003 dată de Guvernul Năstase, Rompetrolului i s-a dat posibilitatea de a-şi achita datoria fie integral în bani, fie integral în acţiuni, fie într-o formulă combinată, în termen de 7 ani.

În 2007, Dinu Patriciu a vândut 75% din grupul Rompetrol companiei de stat din Kazahstan, Kazmunaigaz, contra sumei de 2,7 miliarde de dolari.

În august 2010, firma kazahă Rompetrol Group N.V. a achitat 54 de milioane de euro în contul datoriei către stat iar în septembrie 2010 şi-a majorat capitalul şi a convertit datoria rămasă într-un pachet de 44,6% din acţiuni, statul pierzând pachetul majoritar pe care miza.

Kazahii care au cumpărat compania de la Dinu Patriciu au negociat cu trei guverne succesive oferind în tot acest timp maxim 200 de milioane de dolari pentru un pachet de 26,6 % din acţiunile controlate de stat. Primul şi singurul Guvern care a acceptat tranzacţia, în februarie 2013, a fost Guvernul Ponta, care a acceptat să piardă sute de milioane de dolari.

Guvernul a încercat să eludeze răspunderea pentru acest troc păgubos pentru stat şi a pasat Parlamentului responsabilitatea adoptării prin lege a Memorandumului, fapt împiedicat de Traian Băsescu, care a trimis actul legislativ la CCR.

Judecătorii Curţii Constituţionale au decis, cu majoritate de voturi, să îl oblige pe premierul Victor Ponta să-şi asume ştergerea datoriilor Rompetrol, acuzându-l pe acesta - jurist de profesie - de „lacune în înţelegerea instituţiilor de drept”.

În motivarea deciziei din 21 noiembrie, publicată la 21 decembrie în Monitorul Oficial, judecătorii evidenţiază că Parlamentul a încălcat Constituţia, intrând în jocul Guvernului şi aprobând Memorandumul cu Rompetrol ca lege.