Congresul PPE: ce lideri vin la Bucureşti şi ce decizii iau

Epoch Times România
16.10.2012

Popularii europeni se reunesc în congres la Bucureşti pe parcursul a două zile pentru a-şi reconfirma liderii, pentru schimbări ale programului politic şi a-şi promova soluţiile pentru o Europă marcată de criza economică, euroscepticism şi ascensiunea populismului.

La summit sunt aşteptaţi următorii şefi de stat şi de guvern din UE: Traian Băsescu (România, singurul preşedinte), Angela Merkel (Germania), Mariano Rajoy (Spania), Donald Tusk (Polonia), Fredrik Reinfeldt (Suedia), Jyrki Katainen (Finlanda), Viktor Orban (Ungaria), Enda Kenny (Irlanda), Valdis Dombrovskis (Letonia), Boiko Borisov (Bulgaria), Lawrence Gonzi (Malta), Andrius Kubilius (Lituania), Pedro Passos Coelho (Portugalia), Janez Jansa (Slovenia) şi Antonis Samaras (Grecia), dar şi preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy.

Venirea în România a celor mai importanţi lideri europeni, Jose Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene, Herman van Rompuy, preşedintele Consiliului European, a mai multor comisari, inclusiv a Vivianei Reding, deosebit de critică faţă de România în ultima vreme, a cancelarului german Angela Merkel, pune Bucureştiul pe harta politică europeană a acestor zile. PDL, partidul gazdă al reuniunii (împreună cu UDMR), are toate motivele să se mândrească cu performanţa, dar nu trebuie uitat că România a fost aleasă ca ţară de desfăşurare a reuniunii pe când democrat-liberalii erau la putere. Între timp, aceştia au pierdut guvernarea şi au trecut şi printr-un moment delicat odată cu suspendarea lui Traian Băsescu şi un rezultat mai puţin mulţumitor la locale.

PPE este în acest moment cea mai influentă familie politică în Europa: are şefi de state şi guverne în 16 ţări membre UE şi în şapte ţări non-UE, preşedinţii Comisiei Europene şi Consiliului European, 13 membrii ai Comisiei Europene şi 271 de membrii ai PE.

Prima zi a congresului va debuta cu un seminar "Răspunsul este mai multă Europă”, urmat de un prânz găzduit de grupul PPE. Între orele 09: 00-11: 00 va avea loc un Comitet pentru dezbaterea Rezoluţiilor, iar începând cu 14: 00 va avea loc alegerea preşedintelui PPE. În cursă este înscris doar Wielfried Martens. Între 15: 00-19: 00 va avea loc prima sesiune plenară a Congresului, începând cu mesajul de bun venit al gazdelor, mai exact al lui Vasile Blaga şi al lui Kelemen Hunor. Ziua se va încheia cu o cină a delegaţiilor la congres şi cu un summit PPE al şefilor de state şi de guverne, eveniment ce vor avea loc tot la Palatul Parlamentului.

Miercuri vor lua cuvântul Jose Manuel Barroso, Angela Merkel, Herman Van Rompuy, Traian Băsescu. Alături de aceştia vor mai avea discursuri Wilfried Martens, liderul PPE din PE francezul Joseph Daul, premierul moldovean Vlad Filat, secretarul PPE Antonio Lopez-Isturiz, preşedintele APCE Jean-Claude Mignon, premierul Spaniei Mariano Rajoy, fostul preşedinte al Georgiei Mihail Saakashvili, premierul grec Antonis Samaras, vicecancelarul austriac Michael Spindelegger, premierul polonez Donald Tusk.

În cea de-a doua zi a evenimentului între orele 09: 00-12: 30 vor avea loc alegerile pentru secretarul general al PPE, a celor 10 vicepreşedinţi, precum şi cea a trezorierului. Pedelista Anca Boagiu va fi aleasă, probabil fără emoţii, vicepreşedinte al PPE. Începând cu ora 11: 30 va începe a doua sesiune plenară a congresului în care se vor vota rezoluţiile şi Platforma politică. Vor fi de asemenea o serie de discursuri şi se va anunţa rezultatul votului pentru noua conducere a PPE. Între 13: 30-14: 00 va avea loc o conferinţă de presă care va fi urmată de un prânz găzduit de PDL.

Joi vor vorbi, printre alţii premierul ungar Viktor Orban, cel portughez, Pedro Passos Coelho, premierul suedez Fredick Reinfeldt, ministrul de externe ceh Karel Schwarzenberg, etc.

În Capitatala României va fi revizuit "Programul fundamental” politic al PPE, adoptat în 1992 la Atena.

La congresul de la Bucureşti va fi demarată procedura de selecţie a candidatului PPE pentru funcţia de preşedinte al Comisiei Europene din 2014, după ce expiră mandatul lui Jose Manuel Barroso. Martens declara în 11 octombrie, la Bruxelles, că la Bucureşti se va discuta despre profilul pe care trebuie să îl aibă candidatul. La Bruxelles, unul dintre numele pronunţate drept posibili succesori este Viviane Reding, comisarul pentru justiţie.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor