Conferinţa ONU pentru climat extinde Protocolul de la Kyoto

Aproape 200 de ţări au participat la discuţiile ONU pentru Climat în Doha şi au căzut de acord să extindă Protocolul de la Kyoto până în 2020. Acordul din 1997, care cere naţiunilor industrializate să reducă emisiile de gaze cu efect de seră, urma să expire în 31 decembrie.

Şeful ONU Ban Ki-moon a lăudat rezultatul conferinţei dar purtătorul de cuvânt al acestuia a spus că secretarul general consideră că “mult mai multe trebuie făcute”. O declaraţie a ONU susţine că Ban face apel la guverne, companii, societatea civilă şi cetăţeni să accelereze acţiunea de la sol pentru a limita creşterea temperaturilor globale până la ţinta internaţională de 2 grade Celsius.

Jennifer Morgan, directoare a Programului pentru Climă şi Energie la Institutul Mondial pentru Resurse din Washington, a fost de acord că naţiunile trebuie să facă mai mult. Ea a spus că acordul încheiat sâmbătă este “departe de ceea ce este necesar” pentru a rezolva problema.

“Nu a existat nicio ambiţie suplimentară care să se manifeste în cadrul conferinţei”, a declarat Morgan. “Au existat câteva anunţuri importante din partea Republicii Dominicane şi a Libanului cu privire la planurile lor de a reduce emisiile iar din partea marilor naţiuni nu a venit nimic.”

Negocierile se vor îndrepta acum spre un nou acord legal care se aplică asupra tuturor ţărilor. Scopul este de a adoptat tratatul până în 2015. Acesta ar intra în vigoare în 2020 ca un înlocuitor al Protocolului de la Kyoto.

Deşi progresul făcut în Doha a fost mult mai slab decât s-a sperat, Morgan spune că această conferinţă de 12 zile “a întors o nouă pagină” în discuţiile pentru climat, aducând discuţiile de pe câteva linii de negocieri într-una singură. Ea a declarat că acest lucru va stabili scena pentru alte angajamente ambiţioase în viitor.

“Deşi aceste negocieri sunt foarte dezamăgitoare dintr-un punct de vedere, cred că este important să subliniem locul unde trebuie să aibă loc schimbările şi pot spun că dacă anumite ţări mari [sau regiuni], indiferent că este vorba de SUA, Europa, China sau Japonia, [dacă ele] îşi vor schimba poziţia faţă de aceste negocieri acestea ar avea loc mult mai rapid şi sunt destul de sigură că ar exista mult mai mult ambiţie”, a declarat ea.

Conferinţa trebuia să se închidă vineri dar s-a încheiat sâmbătă, 8 decembrie, deoarece delegaţii s-au divizat asupra modului în care să se oprească schimbarea climatului şi a modului în care plătească pentru aceste schimbări.

Ţările în curs de dezvoltare au făcut presiuni pentru extinderea Protocolului de la Kyoto. De asemenea, ele au cerut angajamente ferme din partea naţiunilor dezvoltate în vederea ridicării ajutorului acordat lor la 100 de miliarde de dolari pe an până în 2020 – o promisiune general care a fost făcută cu 3 ani în urmă. Dar naţiunile bogate, incluzând SUA, nu au dorit să se dedice unor ţinte specifice de finanţare.

Statele Unite nu au ratificat niciodată acordul de la Kyoto. Alte ţări care au ales să nu ia parte la extindere includ Canada, Japonia, Noua Zeelandă şi Rusia. Abţinerile înseamnă că cea de-a doua fază a protocolului va acoperi doar naţiunile dezvoltate care sunt responsabile pentru 15% sau mai puţin din emisiile globale.

O serie de rapoarte ştiinţifice publicate în timpul întâlnirii de 2 săptămâni au oferit noi dovezi convingătoare că are loc o încălzire a climei Pământului. De asemenea, savanţii au prezis consecinţe cumplite – de la creşterea nivelurilor mării până la secete, inundaţii şi furtuni şi mai severe – dacă nu se vor lua măsuri pentru reducerea dioxidului de carbon responsabil pentru schimbarea climatului şi a altor emisii de gaze cu efecte de seră.