Conducerea de la Belgrad încearcă să ne impună o altă istorie, spune un lider al românilor din Serbia

Românii din Valea Timocului nu au nicio problemă cu poporul sârb, dar Belgradul încearcă să le impună o altă istorie şi o altă limbă, a declarat miercuri Zavişa Jurj, preşedinte al Asociaţiei Ariadnae Filum.

"În Valea Timocului avem foarte mari probleme. Când e vorba de intrarea şi susţinerea noastră a Serbiei în UE, normal că noi susţinem ţara în care trăim şi normal că trebuie să intre în Uniunea Europeană, dar trebuie să îndeplinească toate condiţiile care se cer, trebuie în primul rând să respecte legea. Românii din Valea Timocului nu au pentru ce să dovedească cât sunt de loiali pentru că strămoşii noştri, împreună cu sârbii, au creat acest stat. Satele româneşti sunt pline de cimitire din războaiele balcanice, primul război mondial. Dar în trei ani după Războiul balcanic au fost sârbizaţi şi aşa am rămas cu toţii până astăzi". a spus Zavişa Jurj.

Vlahii din Valea Timocului care se consideră români se bucură că pentru prima dată ţara mamă îi susţine. "Ce s-a întâmplat acum cu noi, care ştim cine suntem şi ce vrem pentru viitor pentru noi şi copiii noştri, ne încurajează pentru că vedem pentru prima oară că ţara mamă foarte puternic ne susţine. Noi nu avem nicio problemă cu poporul sârb, dar e problema că conducerea de la Belgrad încearcă să ne impună o altă istorie, o altă limbă, o limbă vlahă cu alfabet chirilic cu litere create de un ginecolog, de un învăţător de muzică. Noi zicem că limba şi istoria trebuie să se discute în Academia Română şi Academia Sârbă. Când e vorba de drepturi, Serbia trebuie să respecte legile pe care le-a adoptat", a mai declarat Jurj.

La rândul său, protopopul Bojan Aleksandrovici a reiterat cererile românilor din Valea Timocului, după ce s-a scuzat pentru limba pe care o vorbeşte "nu am avut şcoli unde să învăţ limba maternă şi am învăţat acasă aşa cum vorbesc părinţii noştri".

"În zona noastră există 154 de sate sută la sută româneşti, plus 48 de localităţi mixte, aproximativ 300.000-350.000 de români. Problema este că în Valea Timocului există o criză de identitate la români, unii din români se declară sârbi, alţii se declară vlahi, iar a treia grupaţie se declară români. Există o grupaţie care se declară vlahi, dar spun că vlah şi român este tot un lucru. Istoric este aşa. Avem numai două bisericuţe mici, avem câteva troiţe, n-avem nicio oră de învăţat limba română la şcoală şi nu avem mass-media", a spus preotul.

Aleksandrovici respinge acuzaţiile potrivit cărora româno-vlahii ar fi oprit acordarea de statut de ţară candidată la UE Serbiei.

"În ultima vreme suntem acuzaţi că oprim intrarea Serbiei în UE. România, ţara noastră mamă, ne-a susţinut şi nu-i adevărat că România a împedecat Serbia să intre în UE, ci România insistă că Serbia să-şi respecte propriile legi şi Constituţia. Dacă trăiţi într-o ţară care este ţara voastră, care împreună aţi creat-o cu poporul sârb, dacă suntem cetăţeni loiali statului sârb, dacă facem tot ce trebuie pentru ţara noastră şi o simţim ca casa noastră, dar nu avem drepturi, înseamnă că şineva încearcă să ne facă să ne simţim striini la casa noastră şi nu se poate. N-avem şcoli, nu e recunoscută Biserica Ortodoxă Română pe întregul teritoriu al Serbiei, n-avem mass-media în limba română. Aşta cerem. Nimica mai mult. Cerem şi dorim ca Serbia să intre în UE, dar ca să intre la o nuntă cineva trebuie să fie îmbrăcat pentru nuntă, dar nu îmbrăcat pentru dus la loc la săpat ori la cules la vie", a explicat în graiul său preotul Bojan Aleksandrovici.

Spre deosebire de românii din Voivodina, care au fost recunoscuţi oficial încă din timpul regimului comunist din fosta Iugoslavie, cei din Timoc nu s-au bucurat niciodată de drepturi specifice minorităţilor naţionale. În Voivodina, românii beneficiază de învăţământ public, emisiuni de televizune şi posturi de radio în limba română, iar în 2001 a fost înfiinţată şi o episcopie ortodoxă română, care a fost recunoscută de Ministerul Cultelor din Serbia în aprilie 2009 şi care are sub jurisdicţia sa doar parohiile româneşti din Voivodina. Numiţi "vlahi", românii din Timoc sunt privaţi de învăţământ sau activităţi culturale şi religioase în limba maternă.