Condiţiile din puşcării. Sunt cazuri în care unui deţinut îi revine o suprafaţă de doar un metru pătrat

Din datele Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor reiese că, la începutul lunii noiembrie, se aflau în detenţie peste 28.000 de persoane, în condiţiile unei capacităţi de cazare de doar 18.781 de locuri, indicele de ocupare fiind de 151,13%.

Concluziile anchetelor efectuate de reprezentanţii instituţiei Avocatul Poporului în sistemul penitenciar relevă existenţa unor unităţi de detenţie cu un grad ridicat de supraaglomerare.

Un exemplu în acest sens este cel al Penitenciarului Iaşi, unde la momentul verificării erau cazate 1.534 de persoane private de libertate, la o capacitate legală de 763 de locuri.

O situaţie similară a fost constatată la Penitenciarul Craiova, unde erau custodiate 1.174 de persoane la o capacitate legală de 674 locuri, coeficientul de ocupare fiind de 174%.

"Urmare a vizitării prin sondaj a unor camere de detenţie, s-a constatat că deţinuţii erau cazaţi în paturi suprapuse, dispuse pe două şi trei rânduri. În ceea ce priveşte suprafaţa utilă a camerelor de deţinere (fără a include suprafaţa grupului sanitar şi a camerei destinată depozitării alimentelor), coroborat cu numărul ocupanţilor, din măsurătoarea efectuată au rezultat, spre exemplu (...) că unei singure deţinute îi revenea o suprafaţă de aproximativ 1,00 mp", se arată în raport.

Indici de ocupare ridicaţi au fost constataţi şi la Penitenciarul Galaţi (197,38 %), Penitenciarul Mărgineni (159%), Penitenciarul Aiud (128%) sau Penitenciarul Miercurea Ciuc (178%).

La penitenciarul Colibaşi, deşi gradul de ocupare al unor secţii era de până la 189%, s-a constatat că era asigurat câte un pat pentru fiecare deţinut. Pentru limitarea supraaglomerării, unii deţinuţi erau implicaţi în activităţi lucrative şi educaţionale.

În alte unităţi penitenciare, precum cele din Arad, Vaslui sau Buziaş, nu s-a constatat fenomenul supraaglomerării, efectivul real de deţinuţi fiind sub capacitatea de cazare.

Un alt fenomen constatat a fost cel al numărului foarte mare de paturi din camerele de detenţie. Astfel, aproape jumătate din paturile existente în sistemul penitenciar din România sunt aşezate pe trei nivele.

De altfel, existenţa fenomenului de supraaglomerare şi condiţiile degradante de detenţie reprezintă principala problemă semnalată de deţinuţi în sesizările formulate către Administraţia Naţională a Penitenciarelor.

În raport se subliniază că autorităţile care custodiază persoanele private de libertate trebuie să asigure acestora "condiţii de cazare corespunzătoare exigenţelor de igienă, mai ales sub aspectul cubajului de aer, suprafeţei minime, iluminatului, încălzirii şi ventilaţiei, de natură să asigure păstrarea sănătăţii".

Alte probleme constatate de reprezentanţii Avocatului Poporului în penitenciare au fost existenţa unor spaţii de detenţie în clădiri vechi sau cu altă destinaţie iniţială, umezeala şi mucegaiul din unele celule, aerisirea necorespunzătoare, saltele cu grad avansat de uzură, lipsa unor toalete care să asigure respectarea intimităţii, lipsa duşurilor sau existenţa unor insecte dăunătoare.

Raportul special al instituţiei Avocatul Poporului, intitulat "Condiţiile de detenţie din penitenciare şi centre de reţinere şi arestare preventivă, factori determinanţi în respectarea demnităţii umane şi a drepturilor persoanelor private de libertate", va fi prezentat oficial pe 17 decembrie, în cadrul unui eveniment organizat la Palatul Parlamentului.