Comunitatea Evreiască din Berlin, în criză: Dispute aprinse divizează membrii vechi de imigranţi (Der Spiegel)
Pe fondul unor acuzaţii de risipă, nepotism şi calomnie, membrii vechi ai Comunităţii Evreieşti din Berlin sunt în conflict deschis cu nou-veniţii sosiţi relativ recent din străinătate. Mai multe dificultăţi financiare ar fi cauza problemelor care îi opun, potrivit Der Spiegel.
''Deficitul bugetar al congregaţiei în 2011 nu a fost de 3,5 milioane de euro (4,5 milioane dolari), ci de 5 milioane de euro', a declarat preşedintele Comunităţii, Gideon Joffe, în vârstă de 40 de ani, membrilor legislativului Comunităţii, reuniţi la sinagoga de pe Oranienburger Strasse. Predecesorii, a afirmat Joffe, au elaborat de mântuială cifrele din raportul anual, supraestimând valoarea proprietăţilor imobiliare deţinute de Comunitate. Adunarea a decis să numească o comisie pentru a investiga afacerile imobiliare făcute de board-ul precedent.
Conflictele sunt aprinse şi încărcate emoţional în cadrul celei mai mari comunităţi evreieşti din Germania, care numără aproximativ 10.200 membri. Imigranţii tineri de origine rusă sunt la cuţite cu vest-berlinezii cu vechime, mulţi aflaţi la vârsta de pensionare. De mai bine de un an, preşedintele legislativului Comunităţii a fost un imigrant. În prezent, se culeg semnături pentru organizarea de noi alegeri pentru a-l înlocui pe Joffe, care provine dintr-o familie letonă.
Conflictele au loc în jurul puterii şi mândriei rănite, intrigilor, locurilor de muncă şi beneficiilor, precum şi al unor relaţii îndoielnice de afaceri. Deoarece Comunitatea a plătit cu bună ştiinţă ani de zile pensii prea mari angajaţilor săi, datorează oraşului-stat Berlin circa 9 milioane de euro. La sfârşitul anului trecut, Senatul Berlinului a emis un 'ordin de recuperare' şi o reţinere de 100.000 de euro din subvenţiile lunare alocate Comunităţii, o premieră în politica Berlinului.
Până acum, disputele constante din Comunitate au avut loc pe plan intern, dar acum Joffe este public ridiculizat ca 'dictator', 'populist' şi ''marele preşedinte'' - o trimitere la fostul lider chinez Mao Zedong.
Actuala dispută a început în 2007, când membrii vechi au obţinut 13 din cele 21 de locuri în legislativ şi au numit preşedintele. Lala Susskind, soţia unui dezvoltator imobiliar din Berlinul de Vest, a lăsat impresia de lider competent. Ea a promis în campanie să combată 'risipa'. În schimb, costurile pentru maşinile Comunităţii au crescut de la aproximativ 70.000 de euro, în 2007, la peste 200.000 de euro, în 2011. O sumă mică comparativ cu banii din tranzacţiile imobiliare, subliniază Spiegel.
În noiembrie 2008, Comunitatea a vândut un bloc de apartamente de aproximativ 2.600 de metri pătraţi în cartierul Schöneberg din Berlin pentru doar 565.000 de euro. Un an şi jumătate mai târziu, board-ul a vândut o clădire impunătoare din secolul al XIX-lea din cartierul şic Prenzlauer Berg, pentru suma de aproximativ 2,7 milioane de euro. Experţi imobiliari independenţi au estimat că ambele preţuri au fost neobişnuit de scăzute. Apartamente individuale au fost vândute ulterior în clădirea din Prenzlauer Berg la preţul de 990.000 de euro.
Există totodată rezervele fundamentale nutrite de membrii vechi ai Comunităţii faţă de imigranţii sosiţi la Berlin din foste republici sovietice, după 1990. 'Sunt la fel ca bolşevicii', a afirmat fostul preşedinte al Comunităţii, Albert Meyer. 'Ei instigă la o revoluţie', a adăugat el.
Membrii vechi au o viziune condescendentă asupra a ceea ce ei califică drept lipsă de stil şi maniere necivilizate ale imigranţilor, dintre care majoritatea nu sunt la fel de norocoşi ca rezidenţii cu vechime. Situaţia aminteşte de modul în care mulţi dintre evreii asimilaţi din Berlin i-au privit de sus pe 'evreii din Est', verii lor săraci, imigranţi, înainte de 1933.
Chiar dacă vest-berlinezii cu vechime reuşesc să convingă o cincime din cei peste 9.000 de alegători eligibili să sprijine organizarea de noi alegeri pentru legislativul lor, datele demografice arată că rezidenţii cu vechime nu le vor câştiga şi nu vor numi preşedintele. Aproximativ patru cincimi din membri sunt imigranţi. Ziarul Comunităţii a fost mult timp publicat atât în germană cât şi în rusă. Potrivit Der Spiegel, diversitatea este unul dintre motivele care explică intensitatea disputelor.
Cea mai mare problemă a lor este însă nerezolvarea crizei financiare cronice a Comunităţii. Acesta are aproximativ 400 de angajaţi şi un buget anual de aproximativ 30 de milioane de euro, din care 18 milioane vin direct de la oraşul-stat Berlin. Deşi Joffe susţine că a redus deficitul pe 2012 de la aproximativ 1,3 milioane de euro la aproximativ 600.000 de euro prin reducerea costurilor, criza financiară consumă capitalul Comunităţii. Board-ul se confruntă cu aproximativ 30 de milioane de euro drepturi de pensie pentru foştii angajaţi. Senatul Berlinului cere rambursarea a 9 milioane de euro, deoarece Comunitatea a încălcat acordul cu oraşul-stat şi le-a garantat angajaţilor pensii mai mari decât cele acordate lucrătorilor din serviciile publice, plătind deja o parte din beneficii.
În pofida acestor probleme, sprijinul generos pe care îl primeşte Comunitatea de la oraşul-stat Berlin nu se va schimba, notează Spiegel. Există raţiuni politice pentru acest sprijin. Senatul este mândru de faptul că Berlinul, locul unde a fost planificat Holocaustul, găzduieşte din nou cea mai mare comunitate evreiască din Germania.
Istoricul Julius Schoeps, un descendent al filosofului Moses Mendelssohn, spune că Comunitatea este 'permanent suprafinanţată' şi de aici decurg certurile constante privind beneficiile mai mari sau mai mici. 'Calmul va fi restabilit dacă Senatul va îngheţa banii', spune Schoeps, care a părăsit Comunitatea cu ani în urmă.
