Coaliţia la guvernare din România ar urma să câştige detaşat alegerile parlamentare

Sondajele de opinie realizate înainte de alegerile legislative de la 9 decembrie din România indică o victorie covârşitoare a coaliţiei de guvernământ, care ar urma să-şi consolideze controlul asupra parlamentului bicameral şi să-i slăbească şi mai mult poziţia preşedintele Traian Băsescu, principalul rival politic al coaliţiei, comentează în ediţia sa de vineri publicaţia The Sofia Globe.

Uniunea Social Liberală (USL), o coaliţie formată din trei partide care fac front comun împotriva preşedintelui Băsescu, în pofida ideologiilor politice diferite - social-democraţii premierului Victor Ponta, naţional-liberalii de centru-dreapta conduşi de Crin Antonescu şi conservatorii magnatului mass-media Dan Voiculescu - ar putea obţine o majoritate chiar mai mare decât prezintă sondajele, având în vedere sistemul de vot din România.

În luna mai, USL a câştigat detaşat alegerile locale în aproape toate cele 41 de judeţe, precum şi în Bucureşti, capitala fiind considerată multă vreme drept un bastion al partidelor de dreapta.

O victorie a coaliţiei va conduce probabil la continuarea ciocnirilor cu Traian Băsescu, pe care USL a încercat fără succes în vară să-l demită motivând că şeful statului şi-a depăşit autoritatea - la referendumul organizat în acest sens 86% dintre votanţi s-au declarat în favoarea demiterii sale, însă a fost invalidat pentru că nu s-a întrunit pragul necesar al prezenţei la vot de 50%, după ce preşedintele a făcut apel la susţinătorii săi să boicoteze votul.

Traian Băsescu a fost susţinut la acea vreme de către oficiali UE, care au criticat dur guvernul şi majoritatea de guvernământ pentru a încerca să submineze autoritatea Curţii Constituţionale, însă este puţin probabil că şeful statului va mai primi un sprijin similar în cazul în care va iniţia ostilităţi după alegeri prin numirea unui alt politician USL, altul decât Victor Ponta, în funcţia de premier.

În pofida poziţiei sale puternice în sondajele de opinie, Partidul Poporului-Dan Diaconescu (PPDD), care combină retorica naţionalistă cu promisiuni electorale de stânga populiste (dubioase din punct de vedere economic), nu va reprezenta probabil o provocare serioasă în pofida unei campanii electorale furtunoase. Se aşteaptă însă ca Uniunea Democrată Maghiară (UDMR) să câştige mai multe locuri datorită numărului de colegii electorale unde maghiarii reprezintă majoritatea populaţiei.

Candidaţii se luptă pentru un total de 470 de locuri - 315 în camera inferioară, Camera Deputaţilor (cărora li se vor alătura 18 deputaţi care vor avea locuri rezervate pentru minorităţile etnice), şi 137 în camera superioară, Senatul.

În total, 18,25 milioane de persoane sunt eligibile pentru a vota în România, însă Autoritatea Electorală Permanentă nu a oferit o estimare a numărului persoanelor care ar putea vota în străinătate.

Şase colegii electorale (patru pentru camera inferioară şi două pentru Senat) au fost create pentru diaspora - ceea ce înseamnă că se consideră că numărul alegătorilor eligibili care trăiesc în afara ţării este de cel puţin 320.000, din moment ce fiecare fotoliu de senator are nevoie de cel puţin 160.000 alegători (70.000 pentru Camera Deputaţilor), conform legislaţiei româneşti. Cu toate acestea, conform estimărilor convenţionale numărul românilor care trăiesc în afara ţării depăşeşte 500.000.