CNA: OTV şi Realitatea TV au înregistrat cele mai multe greşeli de limba română

Potrivit ultimei monitorizări realizate de Consiliul Naţional al Audiovizualului, valabilă pentru luna octombrie, OTV şi Realitatea TV sunt televiziunile care au înregistrat cele mai multe greşeli de folosire a limbii române.

Monitorizarea a urmări 12 posturi de televiziune (TVR 1, TVR 2, Antena 1, Antena 3, Pro TV, Prima TV, B1 TV, Realitatea TV, România TV, OTV, Kanal D şi Digi 24) şi două posturi de radio (Radio România Actualităţi şi Europa FM), alese în funcţie de audienţă, de acoperirea naţională, de ponderea emisiunilor informative şi de dezbatere şi de asumarea unui rol cultural şi educativ. Pentru prima dată, posturilor de radio li s-a alocat un număr de ore de monitorizare egal cu cel al posturilor TV.

Raportul de monitorizare a greşelilor de limba română în audiovizual este întocmit de Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan - Al. Rosetti" al Academiei Române, care a efectuat, la fel ca în etapele anterioare, 300 de ore de monitorizare, urmărindu-se în primul rând transmisiunile de la orele de vârf, în special emisiunile de ştiri şi dezbateri. Au fost monitorizate sub aspect lingvistic doar intervenţiile verbale şi mesajele scrise (titrări, craw-luri) pentru care îşi asumă responsabilitatea redactorii şi colaboratorii posturilor respective, nu şi intervenţiile aparţinând invitaţilor în studio. De asemenea, a fost monitorizată şi calitatea limbajului folosit în mesajele publicitare, se arată într-un comunicat emis de CNA.

Prin urmare, potrivit sursei citate, cele mai multe greşeli de folosire a limbii române au cumulate posturile OTV, cu 55 de greşeli şi Realitatea TV, cu 43 de greşeli, urmate de România TV (37), Kanal D (37), Antena 1 (35), Pro TV (34), Digi 24 (32), B1 TV (30), Prima TV (29), Antena 3 (27), TVR 2 (22) şi TVR 1 (16). Cele mai puţine erori de limbă au fost constatate la postul Radio România (19 greşeli) şi la Europa FM (16).

Raportul de monitorizare mai arată că textele scrise pe ecran, în cazul televiziunilor, au conţinut şi în luna octombrie numeroase greşeli de tehnoredactare, între care lipsa semnelor diacritice continuă să aibă o pondere foarte mare. În plus, în această etapă de monitorizare, au reapărut greşelile grave, elementare, de grafie, slab reprezentate în etapele precedente, dintre care cele mai multe privesc scrierea cu i, ii, iii la finală de cuvânt sau în interiorul cuvântului.

Folosirea cratimei pune, în continuare, destul de multe probleme. Cele mai multe greşeli privesc scrierea substantivelor compuse cu "şef" şi cu "prim": "comisar şef" (corect: "comisar(ul)-şef"); "redactor şef" (corect: "redactor-şef"); "Victor Ponta, Prim Ministru" şi "răspunsurile primului ministru" (corect: "prim-ministru" - cu litere mici la iniţială şi cu flexiune numai pe cel de-al doilea component); "prim viceprim-ministru al Libiei" (corect: "prim-viceprim-ministru").

De multe ori, adverbele compuse sunt scrise fără cratimă ("ieri noapte", variant corectă fiind: "ieri-noapte"), dar şi substantivele compuse, precum "bun-simţ", care a apărut scris fără cratimă. Într-un singur caz, ar fi trebuit folosită cratima pentru a lega articolul hotărât, deoarece substantivul are o formă grafică nespecifică limbii române: "de la sprayul paralizant" (corect: "spray-ul").

În destul de multe situaţii, cratima este folosită greşit pentru a lega prefixe şi prefixoide de cuvântul-bază sau pentru a lega articolul hotărât ori desinenţele de plural de cuvântul-bază: "o situaţie anti-americană" (corect: "antiamericană"); "neo-nazist" (corect: "neonazist"); "se montează un mini-tanc" (corect: "minitanc"); "unul dintre pro-decanii" (corect: "prodecanii"); "weekend-ul" (corect: "weekendul"). Totodată, unele cuvinte au fost scrise greşit: "grapefruit" (corect: "grepfrut" sau "grep"); "în fiecare week-end" (corect: "weekend").

Greşelile care privesc folosirea virgulei sunt în continuare cele mai frecvente. Există un număr mare de exemple în care virgula lipseşte înaintea conjuncţiilor coordonatoare adversative.

La secţiunea ”Pronunţare”, cel mai recent raport de monitorizare arată că au fost înregistrate numeroase pronunţări greşite ale unor cuvinte uzuale, vechi sau neologice sau ale unor nume proprii străine: "a acestui octombrie văratec şi sturlubatec" (corect: "văratic", "şturlubatic"); "vor să se-ntreacă cu ceilanţi oameni" (corect: "ceilalţi"); "un şfanţ" (corect: "sfanţ").

Raportul emis de CNA scoate la iveală şi numeroase greşeli de gramatică. Astfel, formele hibride de indicativ imperfect "vroiam", "vroia", "vroiau" etc., în locul celor corecte, fără -r- în radical - "voiam", "voia", "voiau" etc. -, persistă la multe dintre posturile monitorizate. La unele posturi se mai foloseşte forma greşită de conjunctiv "să aibe", în locul celei corecte, "să aibă".

Sunt înregistrate şi în această etapă de monitorizare oscilaţii în folosirea desinenţelor de feminin singular, genitiv-dativ, "-e" şi "-i": "ale medicinii plantelor" (corect: "medicinei"); "în jurul amiezei"(corect: "amiezii"), dar şi oscilaţii între desinenţele de neutru plural "-e" şi "-uri": "foietajurile" (corect: "foitajele"). De asemenea, foarte răspândită este şi înlocuirea formelor adverbiale "maximum" şi "minimum" cu cele ale adjectivelor corespondente, "maxim" şi "minim": "costă maxim"; "cu minim două luni".

În această etapă de monitorizare s-a înregistrat şi un număr mare de contexte cu dezacord al verbului-predicat sau al numelui predicativ. Ele sunt destul de diverse, la fel ca şi cauzele producerii dezacordului. De exemplu, "ce-a mai spus Matilda Pascal Cojocăriţa, Rica Răducanu" (corect: "ce-au mai spus Matilda Pascal Cojocăriţa, Rica Răducanu"); "Greul îl va duce Videanu şi Blaga în continuare" (corect: "Greul îl vor duce").

De asemenea, la televiziunile şi posturile de radio monitorizate au fost înregistrate destul de frecvent în luna octombrie dezacordul mărcii de genitiv "al", care trebuie să preia informaţia de gen şi număr a antecedentului. De obicei, dezacordul se produce din cauza atracţiei altui termen din context: "care sunt modalităţile de achiziţionare ale unui apartament?" (corect: "care sunt modalităţile de achiziţionare a unui apartament?").

La fel ca în etapele precedente, au fost întâlnite frecvent dezacordul în gen al unor numerale compuse cu valoare adjectivală: "optzeci şi unu de persoane" (corect: "optzeci şi una de persoane"). Totodată, şi în această etapă de monitorizare greşelile de utilizare a prepoziţiei au fost foarte frecvente. De exemplu: "Şi ce mai puneţi, ca şi condiment?" (corect: "şi ce condiment mai puneţi?"); "sunteţi, ca şi companie" (corect: "sunteţi, în calitate de companie").

Mai mult, şi spoturile publicitare difuzate pe posturile de televiziune, în octombrie au conţinut greşeli de folosire a limbii române (morfologie, pronunţare, sintaxă, grafie). De exemplu: "în valoare de minim 500 de lei" (corect: "în valoare de minimum 500 de lei"); "este înregistrat în doisprezece ţări" (corect: "este înregistrat în douăsprezece ţări"); "efectele dermatitei sau a pielii uscate" (corect: "efectele dermatitei sau ale pielii uscate").

Rezultatele monitorizării privind calitatea limbii române la posturile de radio şi de televiziune pot fi consultate, în detaliu, pe site-ul CNA.