Cipru – Ţara care incă cere ajutor pentru a supravieţui
În vremuri grele se recurge la soluţii de austeritate. Dar pentru zona euro, ideea de a salva cele mai afectate economii de pe continent nu este o soluţie agreată de catre toate statele din uniunea monetară.
Situaţia in care se află Cipru în acest moment e cel mai bun exemplu, notează jurnaliştii Financial Times.
La aproape nouă luni după ce Cipru a devenit a cincea ţară din zona euro care cere ajutor extern, cei mai importanţi lideri ai ţărilor membre s-au întâlnit săptămâna aceasta pentru a stabili un plan de salvare.
Nicos Anastasiades, noul preşedinte al Ciprului, a promis semnarea unui acord până la sfârşitul lunii martie, în speranţa că va reuşi ceea ce predecesorul său comunist a dat greş. Înţelegerea trebuie să fie aprobată până la 3 iunie, când autorităţile de la Nicosia vor fi nevoite să restituie un împrumut de 1,4 miliarde de euro. Asta nu este însă singura problema a micului stat. O altă datorie al Ciprului, de data asta către guvernul de la Moscova, are termenul scadent anul viitor.
Bailout-ul curent pe care-l cere Cipru ar presupune acordarea a 10 miliarde de euro pentru salvarea bancilor, puternic afectate de criza datoriilor, şi încă 6,7 miliarde pentru finanţarea structurilor superioare ale ţării. Însă legăturile micii insule cu guvernul moscovit stârnesc nelinisti printre potentialii sustinatori. Mai mult, analizele recente prevestesc un viitor si mai sumbru al Ciprului, in care actionarii si depozantii bancari vor suferi lovituri puternice.
Unul dintre principalele motive de ingrijorare il reprezinta eventualitatea crearii unui precedent periculos, prin atacarea deponentilor. Depozitele din bancile cipriote au pierdut in ianuarie 1,7 miliarde de euro, numai pe fondul acestor zvonuri. Inainte insa ca orice ajutor din partea zonei euro sa fie luat in discutie, Cipru trebuie sa demonstreze ca are o structura bine organizata, curatata de eventuale evaziuni fiscale.
Rusia ar putea interveni sa sprijine Ciprul, prin investitori proprii, o miscare care cu siguranta nu va fi privita cu ochi buni de Germania, Finlanda sau Olanda, state ce considera insula un paradis fiscal, unde se spala toti banii murdari ai Europei.
