Cipru este următoarea ţară din UE care va aplica pentru un plan de salvare

Grijile zonei euro continuă, pe măsură ce Cipru, cel mai mic membru al UE, este următoarea ţară care va aplica pentru asistenţă financiară din Fondul de salvare al UE.

O sumă estimată la aproximativ 10 miliarde de euro este necesară pentru susţinerea finanţelor cu probleme ale Cipru. Poate părea surprinzător că dintr-o dată Cipru - care este considerat o ţară mică relativ stabilă şi este cunoscut pentru locuri de vacanţă şi plajele sale excelente - are probleme.

Cauza este că Cipru şi-a plasat cea mai mare parte a investiţiilor sale naţionale în Grecia înainte de criză şi, ca rezultat, a pierdut aproximativ 74 la sută din investiţiile sale în obligaţiuni guvernamentale greceşti. Asta a cauzat ca ratingul de credit al Cipru să fie redus la statutul junk de două dintre marile agenţii de rating.

Practic vorbind, purtarea etichetei nedorite de junk în ratingul său înseamnă că Cipru trebuie să plătească 14 la sută dobândă la obligaţiunile noi de 10 ani - un preţ prea mare pentru orice ţară. Prin urmare are puţine opţiuni când vine vorba de obţinerea de bani şi una dintre ele este fondul de salvare al UE.

"Desigur, nu consider că este un lucru sigur faptul că vom negocia inducţia noastră în mecanismul de sprijin. Dar nu vreau să exclud în întregime această posibilitate", a declarat Dimitris Christofias, care este preşedintele Ciprului din 2008.

Cea mai afectată bancă este Banca Populară din Cipru, care a investit masiv în obligaţiuni greceşti şi a suferit pierderi mari ca rezultat al acestei acţiuni.

"Cipru începe să simtă efectele crizei greceşti şi s-ar putea să nu aibă altă soluţie decât să ceară ajutor european", a declarat Alex Apostolides, profesor de economie la Universitatea Europeană din Nicosia, pentru Wall Street Journal. "Toate celelalte opţiuni disponibile au fost reduse până la punctul în care apelarea la FESF [Fondul european de stabilitate financiară] pare din ce în ce mai probabilă, aproape inevitabilă", a adăugat el.

Pe lângă investiţiile din Grecia, întreaga economie şi cultură a Cipru este strâns întreţesută cu cea a Greciei. Nu numai că Cipru are aceeaşi limbă cu Grecia, dar Grecia este cel mai mare partener comercial al său. Efectele dezastruoase ale crizei financiare din Grecia au reverberaţii puternice în Cipru, acesta sperând că Grecia va accepta măsurile de austeritate şi va continua să rămână în zona euro. Reintroducerea drahmei în Grecia ar complica lucrurile pentru Cipru, deoarece ar provoca pierderi suplimentare, Grecia nefiind în măsură să plătească înapoi împrumuturile restante sau să continue să facă afaceri cu moneda sa devalorizată.

Cipru caută un plan de rezervă

La sfârşitul anului trecut, Cipru a împrumutat 2,5 miliarde de euro de la Rusia, cu o rată a dobânzii relativ scăzută, cu mult sub rata pieţei dacă ar fi să împrumute aceeaşi sumă astăzi. Cu toate acestea, aceşti bani nu vor fi suficienţi pentru a compensa pierderea de 74 la sută suferită de Cipru în investiţiile sale din Grecia. În acest moment, Cipru va încerca să obţină împrumuturi la fel de ieftine din China.

Pe lângă împrumutul de la Rusia şi aplicarea pentru un împrumut de la fondul de salvare al UE, Cipru este dispus să introducă măsuri de austeritate pentru a reduce deficitul bugetar cu 2,5 la sută. Luna următoare, preşedintele Christofias intenţionează să anunţe măsurile concrete.

Cipru a intrat în zona euro în 2008. PIB-ul său total este de 23 de miliarde de euro, din care 17,3 miliarde este legat de Grecia ca urmare a schimburilor comerciale şi altor efecte. Ţara are o populaţie de doar 1 milion de oameni şi o suprafaţă de 3.572 km pătraţi (aproximativ jumătate din dimensiunea New Jersey).