Cine sunt miniştrii "penali" din Guvernul Ponta

După îndelungi negocieri şi schimbări de la o oră la alta, liderii USL au stabilit lista finală a miniştrilor viitorului Guvern Ponta, dar nu au evitat să nominalizeze persoane care au probleme cu legea.

Doi dintre miniştri au dosare penale, iar numele altora sunt vehiculate în legătură cu săvârşirea unor infracţiuni, informează Realitatea Tv. Ei nu au nicio interdicţie şi pot ocupa, din punct de vedere legal, funcţii publice chiar dacă acestea sunt la un nivel înalt.

Vicepremierul Liviu Dragnea este urmărit penal în dosarul fraudelor de la referendum pentru asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, folosire a influenţei sau autorităţii în scopul obţinerii de foloase necuvenite, instigare la violarea secretului votului şi instigare la oferirea de bani pentru a determina alegătorul să voteze.

Ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu, a fost trimis în judecată în iunie pentru complicitate la abuz în serviciu. El este acuzat că a vândut către Electrica Moldova, la suprapreţ, echipamente second-hand, în urma unor licitaţii trucate, manevră soldată cu un prejudiciu de două milioane de euro.

Rovana Plumb, ministru al Mediului, apare în scandalul legat de dosarul de corupţie al deputatului Ion Stan. Numele lui Nicu Bănicioiu, ministrul Sporturilor, a fost legat de un dosar de prostituţie în care apare şi soţia fostului şef de cabinet al lui Blejnar, Codruţ Marta.

Numele lui Varujan Vosganian, ministru al Comerţului, a fost vehiculat în dosarul de subminare a economiei naţionale, al magnatului Ioan Niculae.

Posibile fraude la referendum

Liviu Dragnea a fost chemat pentru prima dată la DNA pe 6 septembrie. Responsabilii DNA au informat că procurorii au început urmărirea penală faţă de Dragnea pentru folosirea influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, asociere pentru săvârşirea de infracţiuni, instigare la violarea prin orice mijloace a secretului votului de către membrii biroului electoral al secţiei de votare ori de către alte persoane, instigare la promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase în scopul de a determina alegătorul să voteze în cadrul referendumului.

Dragnea, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, şi-ar fi folosit influenţa şi autoritatea în scopul obţinerii unei prezenţe de minimum 60% la votul de la referendum, care să garanteze validarea acestuia, potrivit DNA.

Astfel, Dragnea ar fi iniţiat o asociere formată din numeroase persoane (preşedinţi şi membri ai secţiilor de votare coordonaţi de responsabili locali şi judeţeni, preşedinţi de organizaţii judeţene şi locale şi primari ai partidului), iar scopul acestei asocierii era săvârşirea de infracţiuni privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.

"În acest sens, a fost utilizat un sistem informatic complex ce permitea unui număr restrâns de persoane să obţină, în timp real, informaţii despre numărul de votanţi şi modul cum s-a votat în secţiile de votare. Astfel, oră de oră, coordonatorii partidului aveau reprezentarea prezenţei la urne, identificând secţiile de vot cu prezenţă slabă", a anunţat DNA.

Deocamdată, doar din descoperirile făcute de DNA, numărul voturilor fraudate la referendum este evaluat la aproximativ 1,5 milioane. Dacă la acestea s-ar adăuga şi cele descoperite de procurorii de la Parchetul General, numărul acestora este mult mai mare.

Pe de altă parte, potrivit rezoluţiei DNA de începere a urmăririi penale, secretarul general al PSD Liviu Dragnea a fost "centrul de comandă al unui sistem naţional de influenţă, cu structură piramidală, care se suprapune asocierii în vederea săvârşirii de infracţiuni", relevă evz.ro.

Totodată, reţeaua pe care a pus-o la punct Dragnea cuprinde mii de oameni, inclusiv persoane cu funcţii politice sau publice şi afacerişti.

Dacă va fi găsit vinovat, Liviu Dragnea riscă până la 15 ani de închisoare.