Cine l-a împuşcat pe Kennedy la 22 noiembrie 1963?

'Eu nu am omorât pe nimeni. Nu ştiu despre ce vorbiţi', a strigat tânărul Lee Harvey Oswald în 22 noiembrie 1963, la o oră după asasinarea preşedintelui John Fitzgerald Kennedy când a fost arestat în apropiere de piaţa Dealey din Dallas. În acele momente se năştea unul din cele mai mari mistere din istoria contemporană care a alimentat zeci de cărţi şi investigaţii ce au încercat să facă lumină asupra acestui asasinat, care a marcat memoria colectivă a numeroase generaţii şi a suscitat cele mai mari teorii ale conspiraţiei din ultimele două secole, notează joi ABC.

S-a vorbit despre o conspiraţie castristo-comunistă, cu caracter internaţional care l-a folosit pe Oswald pentru a-l elimina pe Kennedy şi a crea o criză mondială de tensiune şi resentimente. S-a vorbit chiar de o conspiraţie chineză pentru a face conexiunea cu extremismul rasist texan violent faţă de minorităţi. După şapte ani s-a vorbit chiar de 'blestemul din Dallas', abătut asupra unui grup de 20 de persoane având legătură cu asasinarea lui Kennedy, şi care au murit misterios în urma unor boli, sau accidente rutiere, inclusiv şeful poliţiei din Texas şi Abraham Zapruder, cel care filmase asasinatul.

Speculaţiile privind un complot au apărut după ce Oswald a fost împuşcat două zile mai târziu, cu televiziunea în direct, de Jack Ruby, un al personaj obscur din Dallas, patronul unui cabaret, care a murit patru ani mai târziu în circumstanţe suspecte. Oswald şi Ruby şi-au luat cu ei secretele în mormânt, dar misterele morţii lui Kennedy au supravieţuit mai multor comisii de investigaţii: la Dallas există câte o sală pentru a explica fiecare teorie în parte a acestui asasinat. Comisia Warren a examinat 3.154 de probe şi a studiat declaraţiile a 552 de martori, selectaţi dintre cei 26.550 interogaţi de FBI, dând clar de înţeles că Oswald a acţionat singur. Totuşi, în 1979, un comitet conchidea că poate exista o conspiraţie în jurul asasinatului. O temă care a dus la dezbateri neîntrerupte în ultima jumătate de secol şi a generat mai multe teorii.

Unii spun de exemplu că şoferul ştia că preşedintele avea să fie împuşcat de un lunetist şi că a fost el cel care l-a doborât. Alţii asigură că Oswald era un simplu pion politic, potrivit mărturiei directorului general al FBI de atunci, John Edgar Hoover, care, într-un memorandum scris înainte de asasinat, avertizase că un impostor foloseşte datele personale ale lui Oswald. Există teorii care arată că au existat mai mulţi asasini, cum crede văduva guvernatorului de Texas, John Connally, rănit şi el. Ea susţine că soţul ei a fost împuşcat cu un glonţ diferit de cel care l-a ucis pe Kennedy. Alţii spun că, datorită asemănării sale fizice cu Kennedy, cel ucis a fost de fapt poliţistul J.D. Tippit, folosit ca dublură a preşedintelui.

În schimb, văduva preşedintelui, Jackie Kennedy, a insinuat că soţul ei a fost ucis la ordinele succesorului şi vicepreşedintelui de atunci, Lyndon B. Johnson, pentru a evita să fie anchetat în patru dosare penale: încălcare de contracte guvernamentale, abuz în funcţie, spălare de bani şi dare de mită. Anchete care au fost toate închise după ce a devenit preşedinte. În filmul său, Oliver Stone crede că asasinarea lui Kennedy a fost pusă la cale de CIA. Filmul 'JFK' din 1992 arată că în spatele asasinatului se află CIA şi serviciile militare secrete, care s-au folosit de conspiraţia mafiei şi de Lee Harvey Oswald, ca ţap ispăşitor. 'De atunci nu mai putem avea încredere în liderii noştrii', a asigurat el.

Unele teorii ale conspiraţiei duc până la Israel, pe motiv că guvernul de la Tel Aviv nu era mulţumit de presiunile pe care Kennedy le făcea asupra programului său nuclear secret, sau că israelienii erau deranjaţi de simpatiile pe care preşedintele american le avea faţă de arabi. Teorii ale conspiraţiei greu de crezut şi asupra cărora planează multe semne de întrebare care s-ar putea să nu fie niciodată clarificate. Una dintre ele asigură că era foarte uşor să tragi asupra lui Kennedy şi că Oswald, cu simpatii comuniste, era o fire atât de labilă, încât nici Havana nici Moscova nu l-au luat în serios. Poate tocmai de aceea a fost considerat ţapul ispăşitor perfect.