Cincizeci de ani de la uciderea lui JFK: Asasinate şi tentative de asasinat istorice
Abraham Lincoln, James A. Garfield, William McKinley şi John F. Kennedy: patru asasinate care au marcat istoria SUA. Puteau fi însă mai mulţi, alţi şase preşedinţi au fost victimele unui atentat, dar norocul le-a surâs, notează miercuri ziarul El Mundo.
Au murit într-o zi de vineri în prezenţa soţiilor lor după ce au fost împuşcaţi în cap. Abraham Lincoln şi John Fitzgerald Kennedy au reprezentat primul şi ultimul mega-asasinat care a emoţionat profund SUA. Ei au schimbat istoria, dar nu au fost singurii, James A. Garfield şi William McKinley i-au însoţit pe lista neagră a preşedinţilor americani asasinaţi, adaugă publicaţia spaniolă.
La 30 ianuarie 1835, Andrew Jackson a devenit primul preşedinte ţintă a unei tentative de asasinat. Un tânăr pictor ruinat şi bolnav psihic s-a apropiat de el la Capitoliu şi l-a împuşcat. A folosit două arme, dar nu a putut trage cu niciuna. Mulţi au spus că umiditatea mare a aerului i-a salvat viaţa preşedintelui. Agresorul a ajuns la ospiciu.
Al doilea nume de asasin care avea să intre în istoria SUA este cel al lui John Wilkes Booth. Acest susţinător al cauzei Confederaţiei şi actor din Maryland a ales teatrul Ford şi musicalul 'Our American Cousin' ca scenariu pentru a-l asasina pe Abraham Lincoln. Wilkes Booth s-a strecurat în spatele fotoliului preşedintelui şi l-a împuşcat. 'Sic semper tyrannis' (Aşa sfârşesc tiranii!) a strigat el în acea Vinere Mare din 14 aprilie 1865. Criminalul a fost împuşcat de poliţie.
Şaisprezece ani mai târziu, James A. Garfield, al 20-lea preşedinte al SUA, avea să fie următoarea victimă. La 2 iulie 1881, Charles J. Guiteau, un avocat frustrat căruia nu i se oferise postul solicitat, l-a abordat în gară şi a tras asupra lui de câteva ori. Organele vitale nu i-au fost atinse de gloanţe, însă două luni mai târziu o operaţie puţin inspirată pentru extragerea gloanţelor i-a pus capăt vieţii. Guiteau a fost spânzurat.
Spre deosebire de Lee Harvey Oswald, care nu a recunoscut în niciun moment că l-a asasinat pe John F. Kennedy, Leon Czolgosz nu a ezitat nicio clipă să-şi revendice crima:'L-am omorât pe preşedinte (William McKinley) pentru că era duşmanul poporului'. Acest anarhist l-a împuşcat pe William McKinley la 6 septembrie 1901 la Expoziţia Panamericană din Buffalo. La expoziţie era prezentat în premieră aparatul cu raze X, care nu a fost folosit pentru preşedinte de teama efectelor secundare. Medicii nu au reuşit să-i extragă unul din gloanţe, iar preşedintele a murit după câteva zile.
După moartea lui McKinley, Theodore Roosevelt a preluat conducerea ţării şi a fost victima unui atentat cu trei ani înainte de abandona preşedinţia, la 14 octombrie 1912, la Millwakee. Agresorul a fost un alt anarhist, John Schrank, care l-a împuşcat în piept în timp ce preşedintele saluta mulţimea din limuzina sa decapotabilă (la fel ca cel de-al 35-lea preşedinte al SUA, John F. Kennedy). Discursul scris pe mai multe pagini, pe care îl ţinea la piept, i-a salvat viaţa. La spital medicii au considerat că este prea periculos să-i extragă glonţul, care i-a rămas în corp lui Theodore Roosevelt.
Un alt Roosevelt, Franklin Delano, a supravieţuit şi el agresorului său Giuseppe Zangara, care l-a împuşcat la un miting din Miami. O femeie a deviat traiectoria glonţului, salvând viaţa celui preşedintelui. El împărtăşeşte cu Kennedy una din posibilele 'teorii ale conspiraţiei' care implică Mafia. În acest caz, pentru că atentatul coincidea cu imediata abrogare a Prohibiţiei.
'Apropierea ţării de independenţă', a fost unul din motivele invocate de agresorii lui Harry Truman, portoricanii Oscar Collazo şi Griselio Torresola, care au încercat să-l asasineze pe preşedintele SUA la 1 noiembrie 1950. Preşedintele se mutase la reşedinţa din Blair-Lee din cauza lucrărilor de renovare a Casei Albe. Agresorii nu au reuşit să intre în clădire, dar au împuşcat un paznic.
La 22 de noiembrie 1963, la Dallas, i-a venit rândul preşedintelui John Fitzgerald Kennedy. Chiar şi după 50 de ani imaginile preşedintelui împuşcat, alături de soţia sa în maşina decapotabilă, continuă să emoţioneze. Lumea întreaga a paralizat la aflarea ştirii, dar tentativele de asasinat nu s-au oprit.
Gerald Ford şi Ronald Reagan au fost următoarele victime ale atentatelor, dar au supravieţuit, preşedintele Ford chiar de două ori. Prima oară a tras asupra sa Lynette Fromme, care a rămas fără gloanţe; a doua oară, Sara Jane Moore, care nu a ochit bine. Când Reagan (fost actor) împlinea 70 de zile de preşedinţie, el şi echipa sa au fost atacaţi cu gloanţe la Hotelul Hilton din Washington de un fanatic care se îndrăgostise de actriţa Jodie Foster. Din fericire toţi cei împuşcaţi, inclusiv preşedintele, s-au recuperat în urma rănilor suferite.