CIA a declasificat circa 1.400 de documente legate de Acordurile de la Camp David

Agenţia Centrală de Informaţii (CIA) a SUA a declasificat circa 1.400 de pagini de informaţii secrete privind Acordurile de la Camp David, tratatul de pace istoric negociat în 1978 de fostul preşedinte Jimmy Carter cu liderii Israelului şi Egiptului, transmite agenţia Associated Press.

Carter, în prezent în vârstă de 89 de ani, a mărturisit miercuri la Atlanta că documentele respective l-au ajutat să înţeleagă tensiunile existente în Orientul Mijlociu la acea vreme, l-au convins că aşteptările diplomatice americane erau prea mici şi l-au determinat să încerce să obţină un tratat cuprinzător între Egipt şi Israel - în loc de altceva.

Realizare de marcă a politicii externe a lui Carter, acordul i-a ajutat pe fostul preşedinte egiptean Anwar Sadat şi pe fostul premier israelian Menachem Begin să împartă Premiul Nobel pentru Pace în 1978 pentru primul tratat încheiat între statul evreu şi unul dintre vecinii săi arabi.

Documentele declasificate în această săptămână includ şi profilurile politice şi de personalitate ale lui Sadat şi Begin, pe care Carter le-a citit înaintea summitului de 13 zile desfăşurat la reşedinţa prezidenţială de la Camp David, într-o regiune rurală din Maryland. Sunt prezente, de asemenea, stenograme ale unor sesiuni ale Consiliului de Securitate Naţională; rezumate ale unor întâlniri-cheie, inclusiv conversaţii între liderii statelor; şi analize ale curentelor disimulate ale statelor din Orientul Mijlociu, cu ecou de lungă durată.

Textele acoperă perioada cuprinsă între ianuarie 1977 şi martie 1979, între lunile din anul de dinaintea summitului până în primăvara următoare, când Egiptul şi Israelul au semnat tratatul de pace conturat în timpul lucrărilor de la Camp David. Acordul nu a afectat ocupaţia israeliană din Cisiordania, dar a pus capăt ostilităţilor dintre ţările conduse de Sadat şi respectiv Begin. De asemenea, Begin a retras trupele israeliene din Peninsula Sinai, iar Sadat a deschis Canalul de Suez pentru traficul maritim israelian.

Colecţia de documente sugerează că administraţia americană era conştientă că preşedintele trebuia să joace un rol echilibrat. 'Va trebui să controlaţi desfăşurarea evenimentelor încă de la început', a scris fostul consilier pe probleme de securitate naţională al lui Carter Zbigniew Brzezinski.

La 4 ianuarie 1977, o evaluare a CIA aprecia că contextul regional - inclusiv reconcilierea dintre Egipt şi Siria, un armistiţiu 'mai durabil' în Liban şi o dorinţă a Arabiei Saudite în vederea obţinerii unui 'progres în disputa arabo-israeliană' - era prielnic pentru 'lansarea unei ofensive majore a păcii conduse de Egipt şi Siria şi sprijinită de Arabia Saudită'. O estimare a CIA în jurul aceleiaşi perioade vorbea de o reducere a livrărilor de arme sovietice în urma războiului din '73 şi de 'consolidarea militară considerabilă a Israelului' ce au condus la o 'diminuare relativă a abilităţii Egiptului de a purta un război cu Israelul'.

Carter a vizitat centrul CIA în august 1978 pentru a se pregăti pentru discuţiile ce urmau. 'Preşedintele Carter (...) a vrut să 'pătrundă în personalităţile lui Begin şi Sadat'', potrivit unui document al agenţiei de informaţii scris după summit. Miercuri, Carte şi-a amintit că pe atunci era extrem de interesat de elementele motivatoare pentru Begin şi Sadat: 'Care erau punctele lor forte şi cele slabe? Ce atitudine aveau faţă de mine? (...) Ce credeau despre SUA şi unul despre celălalt în privat?'.

Analizele CIA îl descriau pe Sadat, pe atunci în vârstă de 59 de ani, ca 'un fost revoluţionar şi naţionalist convins (...) un lider moderat şi politician şi diplomat pragmatic'. În ceea ce-l priveşte pe Begin, 65 de ani la vremea respectivă, analiştii CIA au notat: 'Situaţia este complicată de natura incertă a stării de sănătate a lui Begin. În ciuda dezminţirilor făcute de doctorul său cu privire la faptul că ar fi grav bolnav, liderii politici interni sunt implicaţi deja în lupta pentru succesiune'.

În primele zile ale summitului, când Carter a discutat cu ce doi lideri la aceeaşi masă, fostul locatar de la Casa Albă şi-a amintit că dialogul a fost un 'dezastru'. În următoarele zece zile însă, Carter şi-a asumat rolul de intermediar, vorbind cu Begin şi Sadat separat. 'Când egiptenii dormeau, vorbeam cu israelienii', a spus Carter. 'Când israelienii dormeau, vorbeam cu egiptenii'.

În fine, la doar câteva luni după tratatul dintre Egipt şi Israel, Carter s-a confruntat cu o criză gravă în Orientul Mijlociu ce i-a zguduit preşedinţia, după ce 52 de americani au fost luaţi ostatici la ambasada americană din Iran în toamna lui 1979. Renumele public al lui Carter s-a prăbuşit pe fondul crizei, iar ostaticii nu au fost eliberaţi înainte ca Jimmy Carter să piardă cursa prezidenţială pentru realegere în faţa lui Ronald Reagan în 1980. Sadat a fost asasinat în 1981, iar Begin a murit în 1992.