Cezar Preda: Guvernul trebuie să creeze locuri de muncă, nu să mărească venitul minim garantat

Mărirea cuantumului ajutoarelor sociale de către Guvernul Ponta a fost criticată de vicepreşedintele PDL Cezar Preda, care a apreciat că Executivul ar fi trebuit să creeze mai bine locuri de muncă.
Cezar Preda la Şcoala de vară a OTPDL şi OFPDL (Epoch Times România)
Cristina Boiangiu
10.05.2013

Mărirea cuantumului ajutoarelor sociale şi a venitului minim garantat de către Guvernul Ponta a fost criticată de vicepreşedintele PDL Cezar Preda, care a apreciat că Executivul ar fi trebuit să creeze mai bine locuri de muncă. Democrat-liberalii nu sunt de acord nici cu modul în care este guvernată ţara, ceea ce a dus la scăderea nivelului de trai al românilor.

"USL profită de măsurile de austeritate luate de PDL pentru care am plătit foarte mult electoral, cred că ce a însemnat guvernarea Emil Boc în păstrarea stabilităţii macro economice a constituit un reper solid pentru o guvernare USL fără alte acţiuni politice. De un an de zile USL nu face nicio acţiune politică de a guverna, ci doar administrează bugetele previzionate de PDL. Dar aici nu e problema de merit, cine a făcut bine, cine nu, important e cât de bine o duc românii, iar ei o duc mai prost după un an de guvernare USL. Faptul că le-au fost date salariile înapoi nu înseamnă nimic pentru că au crescut inflaţia şi preţurile", a declarat Cezar Preda.

Ce a stabilit Guvernul

Pentru a compensa creşterea preţurilor la energie, Guvernul va majora cuantumul ajutoarelor sociale începând de la 1 iulie, a anunţat joi premierul.

Venitul minim garantat va creşte în medie cu 13%, în două tranşe, iar alocaţia de susţinere a familiei va fi majorată în medie cu 30%, a mai precizat Victor Ponta.

Ministerul Muncii şi Familiei a pus în dezbatere publică în luna februarie un proiect de ordonanţă de urgenţă prin care propune reglementarea măsurilor speciale destinate beneficiarilor de ajutor social şi de alocaţie pentru susţinerea familiei pentru acoperirea cheltuielilor suplimentare determinate de eliminarea tarifului social la energie electrică şi creşterea preţului la energie electrică şi gaze naturale.

În cadrul proiectului de act normativ se propune instituirea ajutorului suplimentar pentru energie electrică şi gaze naturale pentru beneficiarii ajutorului social şi ai alocaţiei pentru susţinerea familiei, diferenţiat în funcţie de veniturile familiei/persoanei singure, respectiv 23 de lei pentru beneficiarii ajutorului social şi ai alocaţiei pentru susţinerea familiei care au venituri pe membru de familie de până la 200 lei şi 18 lei pentru beneficiarii alocaţiei pentru susţinerea familiei care au venituri pe membru de familie cuprinse între 201 şi 370 lei.

Creşterea cheltuielilor cu energia electrică pentru categoriile vulnerabile se situează între 14 lei şi 20 de lei, la care se adaugă o creştere medie de 3 lei a preţului la gazele naturale, conform unor estimări realizate de experţii Băncii Mondiale pe baza datelor existente la Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei şi a celor furnizate de Institutul Naţional de Statistică.

Venitul minim garantat creşte cu 8,5% din iulie şi cu 4,5% din 2014

Venitul minim garantat va fi majorat în medie cu 8,5% din luna iulie şi cu 4,5% de la 1 ianuarie 2014, iar alocaţia pentru susţinerea familiei va fi majorată într-o singură tranşă.

Suma de la buget necesară pentru aplicarea acestor creşteri este estimată pentru al doilea semestru din 2013 la circa 200 milioane de lei.

Prin taxarea producătorilor de energie pentru veniturile suplimentare obţinute de aceştia în urma liberalizării preţurilor, va fi asigurată suma necesară majorării ajutoarelor sociale.

"Va avea loc un proces de liberalizare graduală a preţurilor în sectorul energetic, iar cea mai eficientă metodă de protejare a consumatorului vulnerabil este această majorare a sprijinului social", a precizat joi seară ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea.

Ministrul a mai declarat că Guvernul a discutat deja pe această temă cu Fondul Monetar Internaţional.

Pe de altă parte, bugetul de asigurări sociale, cel de şomaj, precum şi Inspecţia Muncii nu vor putea fi organizate la nivel de regiuni, ci vor rămâne în continuare la nivel naţional, ”oricât şi-ar dori, sunt convinsă, acei conducători care vor gestiona regiunile respective”, a declarat ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, la finalul lunii martie 2013.

”În nicio ţară din lume acest lucru nu se întâmplă şi nu se va întâmpla, cu siguranţă, nici în România. De aceea intenţia noastră este să descongestionăm activitatea de la judeţ de activităţile astea administrative care vor trece la nivel de regiune, iar activitatea efectivă atât la pensii, la şomaj sau la cea legată de ajutoare sociale să meargă strict pe relaţia pe care o are cu persoana şi cu problemele pe care le are persoana respectivă”, a precizat Mariana Câmpeanu.

Potrivit acesteia, la nivel de regiune o să se concentreze activităţile administrative, care reprezintă activităţi legate de personal, de audit, de economic.

”Toată activitatea concretă legată de serviciile pentru cetăţean va rămâne la nivel de judeţ şi încercăm să ne apropiem mai mult, în mai mare măsură decât au fost până acum”, a adăugat ministrul Muncii.

Aceasta a subliniat că deconcentratele Ministerului Muncii vor fi organizate şi la nivel de regiune.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor