Cercetător rus convins că Putin ar fi obţinut 10 milioane de voturi frauduloase

Datele oficiale ale alegerilor prezidenţiale din Rusia din 18 martie arată că multe secţii de votare au raportat participarea la vot în procente care se termină cu 0 sau 5 - un fenomen despre care un proeminent cercetător rus spune că demonstrează manipulări clare la urne.

Potrivit Free Europe, analiza lui Serghei Şpilkin, un fizician renumit pentru studiile sale despre alegerile din Rusia, sugerează că preşedintele Vladimir Putin ar fi putut obţine peste 10 milioane de voturi falsificate la nivel naţional pentru victoria sa, care i-a adus pe tavă un nou mandat de şase ani.

Şpilkin, câştigător al premiului independent PolitProsvet în 2012 pentru examinarea alegerilor ruseşti, a postat, pe 20 martie, pe pagina sa de Facebook, analiza actualizată a celei mai recente realegeri a lui Putin.

Folosind datele oficiale ale Comisiei Electorale Centrale din Rusia, Şpilkin analizează voturile pentru cei opt candidaţi raportate de fiecare secţie de votare în raport cu participarea la vot.

În alegerile corecte, statisticienii s-ar aştepta ca graficul să formeze o curbă clopot (distribuţia Gauss) al cărei vârf să fie aproape de prezenţa medie la alegeri la nivel naţional. În schimb, graficul arată că, în circumscripţiile care au raportat o prezenţă anormal de mare, Putin a primit un număr aparent disproporţionat de voturi "extra".

Şpilkin estimează numărul de voturi suspectate de falsificare la aproximativ 10,3 milioane, deşi eliminarea acestor voturi nu ar fi împiedicat câştigarea primului tur al scrutinului de către Putin pe care criticii au ridiculizat-o drept o "operaţie de înfrumuseţare".

Şpilkin declară că amploarea presupuselor falsificări pare să fie cea mai scăzută după prima realegere a lui Putin în 2004.

"Atunci au existat în jur de 9 milioane de voturi suplimentare", a declarat el pentru RFE / RL pe 20 martie.

Au existat "falsificări notabile" în cel mult 27 de regiuni, a notat Şpilkin, o scădere cu aproximativ 10 regiuni comparativ cu alegerile lui Putin în 2012 (când au existat 37).

Astfel de analize statistice nu constituie o dovadă a fraudei electorale, iar criticii lui Şpilkin şi cercetătorii care efectuează studii similare au susţinut că particularităţile politice regionale din Rusia ar putea explica distribuţia statistică anormală.

Totuşi, Şpilkin a declarat pentru RFE / RL că, pentru anumite regiuni, de această dată datele procesului electoral au părut considerabil mai puţin suspecte decât în anii precedenţi.

Acest lucru sugerează că evoluţiile politice - precum demiterea din 2015 a guvernatorului Republicii Komi din nordul Rusiei - şi nu cultura politică - ar putea explica prezenţa sau absenţa anomaliilor în anumite regiuni, a spus Şpilkin.

Graficul lui Şpilkin arată de asemenea că distribuţia votului devine deranjant de zimţată către dreapta, cu vârfuri la cifrele rotunjite, precum 70, 75, 80, 85, 90 şi 95.

Acest fenomen a fost numit "fierăstrăul lui Ciurov", după numele fostului şef al Comisiei Electorale Centrale, Vladimir Ciurov, care a "supravegheat" mai multe alegeri pline de acuzaţii de fraudă.

Şpilkin a declarat pentru RFE / RL că probabilitatea acestui fenomen al prevalenţei numerelor rotunjite - pe care el şi doi coautori l-au studiat în contextul alegerilor ruse - fără manipulări la urne este "astronomic" de scăzut. Deci prezenţa lui la alegerile din Rusia denotă manipulări ale procesului electoral.

El a legat "viziunea lui Ciurov" de participarea la alegeri - pe care Putin le-a câştigat cu aproape 77% din voturi - de impulsul Kremlinului de a spori participarea şi a demonstra sprijinul larg de care s-ar bucura Vladimir Putin.