Cazul Skripal. Rusia răspunde Londrei prin expulzarea unor diplomaţi britanici

Rusia va expulza în curând un anumit număr de diplomaţi britanici, a declarat joi ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov. Măsura este un răspuns la decizia Londrei de a expulza 23 de diplomaţi ruşi pe fondul unui scandal politic generat de tentativa de asasinarea a unui fost spion rus pe teritoriul britanic.

În Londra, ministrul de Externe, Boris Johnson, a amplificat retorica împotriva Rusiei, acuzând-o de faptul că glorifică atacul împotriva lui Serghei Skripal, precizând că aceasta este o modalitate de a-i speria pe cei care îndrăznesc să i se opună lui Vladimir Putin.

Marea Britanie a declarat că Rusia este responsabilă de otrăvirea lui Skripal, în vârstă de 66 de ani, şi a fiicei sale Iulia, de 33 de ani, cu agentul chimic Noviciok din era sovietică. Cei doi au fost găsiţi inconştienţi în 4 martie în oraşul Salisbury din sudul Marii Britanii şi se află în spital în stare critică.

Moscova neagă orice implicare în incident şi a precizat că declaraţiile britanicilor sunt iresponsabile şi nu sunt susţinute de dovezi. Kremlinul a afirmat că Marea Britanie nu va trebui să aştepte mult timp până când va primi un răspuns.

Lavrov a fost citat de agenţia oficială de ştiri RIA afirmând că acuzaţiile Londrei sunt inacceptabile şi că vor fi expulzaţi din Rusia diplomaţi britanici.

Fost agent al serviciului militar de informaţii al Rusiei (GRU), Skripal a trădat zeci de agenţi care operau în Marea Britanie înainte să fie arestat la Moscova şi aruncat în spatele gratiilor în 2006. El a fost eliberat ca parte a unui schimb de spioni în 2010 şi s-a refugiat în Marea Britanie.

Liderii Franţei, Germaniei, SUA şi Marii Britanii au cerut Rusiei să facă o dezvăluire completă cu privire la substanţa neurotoxică Noviciok folosită în atacul asupra lui Skripal.

Guvernul britanic este presat de parlamentari şi mass media să adopte o poziţie dură împotriva Rusiei.

Johnson a apărat măsura anunţată miercuri, şi anume expulzarea celor 23 de diplomaţi ruşi, şi a sugerat că ar putea exista consecinţe suplimentare pentru oligarhii ruşi cu active în Marea Britanie.

“Vom lua în vizor banii şi de fapt vom merge după bani”, a afirmat el, adăugând că Agenţia Naţională pentru Crime şi Unitatea pentru Crime Economice investighează o gamă largă de persoane. El a refuzat să ofere alte detalii, invocând motive juridice.

“Ceea ce doresc să vadă oamenii este că unele dintre persoanele foarte bogate … a căror avere poate fi atribuită relaţiei lor cu Vladimir Putin… s-ar putea ca agenţiile legale sau poliţie să fie capabile să emită împotriva lor ordine neexplicate privind averile, să îi aducă în faţa justiţiei pentru acte de corupţie”, a susţinut Johnson.

Franţa, care miercuri a susţinut că doreşte dovezi ale implicării Rusiei înainte să decidă luarea unor măsuri împotriva acesteia, a părut să îşi schimbe poziţia joi, precizând că este de acord cu evaluarea făcută de Marea Britanie, un aliat în NATO.

De asemenea, ambasadorul american la ONU, Nikki Haley, a declarat miercuri că Washingtonul consideră că Moscova este responsabilă pentru atac, adăugând că este vorba de o crimă şi că merită să fie luate măsuri de către Consiliul de Securitate al ONU. Orice acţiune efectivă a Consiliului de Securitate pare foarte puţin probabilă, totuşi, având în vedere faptul că Rusia, ca şi Marea Britanie şi Statele Unite, este un membru permanent cu drept de veto.

La rândul său, Kremlinul a afirmat în repetate rânduri că Londra refuză să furnizeze o mostră cu agentul chimic folosit în Salisbury.

Johnson a menţionat că Marea Britanie va trimite Organizaţiei pentru Prevenirea Armelor Chimice o mostră a agentului chimic pentru o investigaţie independentă.