Ceauşescu, principalul vinovat de “dezastrul plajelor” de pe litoralul românesc

Nicolae Ceauşescu şi construcţiile ordonate de acesta în “Epoca de Aur” stau la baza dezastrului actual de pe plajele româneşti, care pierd anual lupta cu marea şi devin din ce în ce mai înguste. Astfel, extinderea digului din dreptul braţului Sulina a deviat sedimentele aduse de Dunăre către larg, iar modernizarea şi extinderea portului Midia a avut acelaşi efect, determinând, în acelaşi timp, crearea unui curent marin circular, care deplasează nisipul, de la Mamaia către Năvodari. Poluarea şi exploatarea iraţională a resurselor naturale au avut şi ele un rol, prin diminuarea stocurilor de scoici şi, implicit, a nisipului produs prin distrugerea cochiliilor. La toate acestea s-a adăugat şi creşterea nivelului mării, cu 1–3 milimetri pe an.

Conform datelor oficale, plaja Mamaia se îngustează, în fiecare an, cu aproximativ doi metri, dar această realitate nu a făcut pe nimeni să pună în practică un proiect de stopare a fenomenului. Mai mult, singura realizare importantă a specialiştilor români este un amplu studiu realizat de către specialiştii... japonezi, cu fonduri de la guvernul… japonez, concluziile fiind dure: în numai câţiva ani, dacă nu se face nimic, în unele zone din Mamaia valurile vor bătea direct în geamurile hotelurilor, iar cele aflate mai aproape de mare – cazul hotelurilor Parc şi Dacia – se vor surpa şi vor fi înghiţite de ape! Deja se vede o schimbare clară faţă de plaja de acum, să zicem, 15-20 de ani. Nisipul fin, o caracteristică şi un atuu al staţiunii Mamaia, a dispărut, locul său fiind luat de scoici sparte, nămol şi murdărie.

Ultimele ierni - în special furtunile din acest anotimp afectează puternic zona - au acţionat diferit asupra plajei de la Mamaia, acolo unde se pare că este pericolul cel mai mare. Acum două ierni, valurile şi curenţii au împins înapoi linia ţărmului cu 2-3 metri, iar iarna trecută fenomenul a fost diferit, decopertând suprafeţe întinse de plajă. Din păcate, deşi de aproape zece ani fenomenul este cunoscut şi analizat, deşi s-au făcut studii, rapoarte, planuri, nu există nici o acţiune concretă. S-au cheltuit bani, s-au făcut bugete, dar până acum singurele operaţiuni au vizat distrugerea unor porturi pescăreşti şi tăierea unor faleze, multe dintre ele ferite de eroziune.

Una dintre cele mai afectate zone se află chiar la intrarea în Mamaia, acolo unde marea bate deja aproape de construcţiile de pe plajă, iar spaţiul pentru plajă s-a redus la doar 3-4 metri. În încercarea de a-şi proteja investiţia, patronii localurilor au „plantat” anii trecuţi stabilopozi cubici, dar aceştia s-au topit deja, sub acţiunea valurilor şi a apei de mare. Câţiva kilometri mai departe, în zona Hotelului Rex, situaţia se repetă. Terasele cele mai expuse au fost apărate, chiar anul trecut, cu saci de nisip, de genul celor folosiţi în caz de inundaţie. Marea a trecut peste aceste obstacole improvizate şi a reuşit deja să rupă din zidurile imobilelor şi să surpe câteva fundaţii. Momentan, plaja are în această zonă lăţimi între doi şi 10 metri, iar la furtună bate în bordura promenadei.

În numai câţiva ani, dacă nu se face nimic, în unele zone din Mamaia valurile vor bătea direct în geamurile hotelurilor, iar cele aflate mai aproape de mare – cazul hotelurilor Parc şi Dacia – se vor surpa şi vor fi înghiţite de ape!

Studiile au arătat că plaja Mamaia Sud este în curs de distrugere, din cauza eroziunii puternice. Cea mai mică lăţime de plajă, situată la capătul sudic al staţiunii Mamaia, era la vremea la care au fost făcute studiile la doar câţiva metri de marginea unei construcţii comerciale, urmând ca aceasta să fie distrusă de valuri în mai puţin de 10 ani. Conform aceloraşi studii, primele nume importante de pe lista distrugerilor sunt hotelurile Parc şi Dacia, care, fiind sunt situate aproape de linia ţărmului erau “programate” a fi distruse „în cel mult 20 de ani”.