Ce va negocia Guvernul cu misiunea FMI, la mijlocul lui ianuarie
Şeful misiunii FMI, Erik de Vrijer. (DANIEL MIHAILESCU / AFP / GettyImages)
Proiectul de buget pe 2013 va fi unul dintre punctele principale care vor fi negociate de Guvern cu delegaţia Fondului Monetar Internaţional (FMI) care va sosi la jumătatea lunii ianuarie în România. Discuţiile sunt necesare pentru ca proiectul de buget să poată fi supus apoi aprobării în Parlament.
Ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu, a afirmat recent că Guvernul va încerca să reducă unele taxe din acest an, cu condiţia ca experţii FMI, Băncii Mondiale şi Comisiei Europene să fie de acord cu propunerea respectivă. Discuţiile pe tema bugetului vor începe chiar înainte de sosirea delegaţiei misiunii de evaluare, urmând să fie încheiate după sosirea misiunii FMI, iar apoi proiectul de buget să fie depus în Parlament înainte de sfârşitul lunii ianuarie.
În programul de guvernare al USL au fost incluse mai multe măsuri de reducere a fiscalităţii în perioada 2013-2016, cele mai importante fiind scăderea TVA de la 25% la 19%, reducerea CAS la angajator cu 5% şi trecerea de la cota unică de 16% la o cotă progresivă cu nivele de impozitare de 8%, 12% şi 16% pentru cei cu venituri reduse.
Referitor la ultima măsură, premierul Ponta a declarat că impozitarea diferenţiată nu va fi probabil introdusă în acest an, dar va fi avută în vedere pentru anii următori.
Vizita delegaţiei FMI
O misiune a Fondului Monetar Internaţional, condusă de Erik de Vrijer, va veni la Bucureşti în perioada 15-29 ianuarie pentru cea de-a şaptea şi a opta evaluare a acordului stand-by. Vor fi abordate, cu această ocazie, mai multe teme: perspectivele economiei, bugetul pe 2013, reformele structurale şi politica monetară.
"Misiunea FMI va discuta cu autorităţile române pe marginea evoluţiilor economice recente şi prognozei, a bugetului consolidat pe 2013, progresului în privinţa reformelor structurale, precum şi a politicii monetare", a declarat reprezentantul FMI în România şi Bulgaria, Tonny Lybek.
Autorităţile române nu intenţionează să acceseze resursele disponibile în cadrul acordului stand-by, înţelegerea fiind una de tip preventiv.
Guvernul are ca obiectiv încheierea unui nou acord preventiv cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială.
"Nu tot ceea ce ne propune FMI sau Comisia Europeană sau Banca Mondială este întotdeauna perfect, avem obligaţia să negociem în numele României, dar în acelaşi timp avem obligaţia să avem un nou acord preventiv, să arătăm seriozitate şi că avem din ce în ce mai puţină nevoie în anii care urmează de cineva care să ne controleze dacă facem ceea ce este bine, de fapt, pentru ţara noastră", a declarat premierul Ponta.
Pauză până la numirea noului Guvern
FMI nu a mai efectuat misiuni de evaluare începând cu luna septembrie a anului trecut, deoarece a aşteptat alegerile parlamentare şi instalarea noii puteri pentru a demara negocierile pentru înţelegerile financiare viitoare. O delegaţie a FMI a mai venit în noiembrie pentru a analiza performanţele economice şi bugetare, fără a face însă niciun fel de declaraţii publice şi fără un raport către consiliul director al Fondului.
Actualul acord a fost încheiat în primăvara lui 2011. Fostul ministru de Finanţe Florin Georgescu declara recent că Guvernul intenţionează să negocieze în ianuarie 2013 termenii unui nou acord cu FMI.
Cât vom achita anul acesta
Dacă anul trecut a fost scutit de plata ratelor, în 2013, Ministerul Finanţelor trebuie să plătească la FMI un miliard de euro, restul urmând să fie acoperit de către BNR, totalul ajungând la aproximativ 5,2 miliarde de euro.
La această sumă se adaugă un miliard de euro pe care Guvernul USL trebuie s-o plătească finanţatorilor externi, după ce anul trecut Ministerul de Finanţe a fost scutit de plata ratelor. Dobânzile nu sunt nici ele prea mici şi ajung la peste 300 de milioane de euro. Suma totală care trebuie plătită până în 2015 este de 13,4 miliarde de euro, din care BNR va plăti cel mai mult, aproximativ 9,8 miliarde de euro din cele 31 de miliarde de euro pe care le are în rezervă.
Analiştii economici au precizat cam ce măsuri ar putea lua Guvernul în cazul în care nu va avea bani pentru a plăti datoria către FMI, relevă adevărul.ro. Măsurile ţin de mărirea în continuare a taxelor, de reduceri de cheltuieli, inclusiv cu salariile sau împrumuturile de la bănci.
