Ce trebuie să urmăriţi la cel de-al 75-lea Summit NATO

Liderii celei mai mari alianţe militare din lume vor ajunge în capitala SUA în această săptămână pentru a elabora o strategie de combatere a unei serii tot mai ample de crize în Europa, Orientul Mijlociu şi regiunea Indo-Pacific.

Summitul anual NATO de la Washington marchează cea de-a 75-a aniversare a alianţei defensive şi are loc într-un moment de tensiune geopolitică crescută în întreaga lume.

Principala preocupare a Alianţei este războiul continuu al Rusiei în Ucraina, care a ameninţat uneori să depăşească graniţele internaţionale şi să atragă puterile NATO, care au furnizat asistenţă umanitară şi militară în valoare de sute de miliarde de dolari pentru efortul de război al Kievului.

Preşedintele rus Vladimir Putin s-a referit la război ca la o "operaţiune militară specială", ale cărei obiective declarate au fost demilitarizarea Ucrainei şi împiedicarea aderării ţării la NATO.

Luna trecută, Putin a reafirmat ultima parte a acestui obiectiv, spunând că ar accepta o încetare a focului dacă Ucraina renunţă la provinciile sale estice şi semnează un acord conform căruia nu va adera niciodată la NATO.

Războiul a servit drept catalizator pentru revigorarea alianţei, cândva în declin.

Agresiunea rusă împotriva Ucrainei a dus în schimb la aderarea a doi noi membri NATO, Suedia şi Finlanda, şi a determinat o creştere masivă a cheltuielilor de apărare în rândul celor 32 de state membre ale alianţei.

În timpul unei convorbiri cu mass-media săptămâna trecută, un înalt oficial al administraţiei Biden a declarat că numărul naţiunilor NATO care cheltuiesc cel puţin 2% din produsul intern brut pentru apărare a crescut de la nouă la 23 începând din 2020.

"Această direcţie de deplasare este semnificativă. Pentru a face o estimare în dolari, doar din 2020, NATO a cheltuit în mod colectiv 180 de miliarde de dolari în plus pe an", a spus oficialul.

În acest scop, un obiectiv-cheie al summitului din această săptămână este de a demonstra o hotărâre comună împotriva eforturilor Rusiei de a separa permanent Ucraina de NATO.

Oficialul a declarat că liderii NATO vor anunţa un nou comandament militar şi o serie de alte rezultate pentru a ajuta Ucraina să se pregătească să îşi asume responsabilităţile de membru NATO "în prima zi".

Acest efort, denumit "podul către aderare" al Ucrainei, va fi consolidat prin 20-30 de acorduri bilaterale de securitate între statele membre NATO şi Ucraina.

Cu toate acestea, Ucraina nu are în prezent o cale realistă de aderare la alianţă, în ciuda demonstraţiei de solidaritate.

Acest lucru se datorează faptului că Ucraina ar trebui să obţină sprijinul unanim al tuturor membrilor NATO, inclusiv al Ungariei şi al Turciei, care este puţin probabil să se dovedească sensibile la acţiuni pe care Rusia le-ar percepe ca fiind excesiv de provocatoare.

De asemenea, în fundal se profilează ameninţarea reprezentată de Partidul Comunist Chinez, pe care alianţa s-a pregătit tot mai mult să o contracareze în ultimii doi ani.

Deşi toate statele membre ale NATO sunt situate în Europa şi America de Nord, alianţa a inclus China comunistă printre principalele probleme de securitate în documentul său oficial de orientare strategică din 2022.

O preocupare cheie în rândul oficialilor NATO este sprijinul economic şi tehnologic continuu al Partidului Comunist Chinez pentru Rusia, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, mergând până acolo încât să spună că "China este principalul susţinător al efortului de război al Rusiei în Europa".

De asemenea, Stoltenberg a legat războiul Rusiei din Ucraina de aspiraţia Partidului Comunist Chinez de a uni cu forţa Taiwanul democratic cu China continentală şi a declarat că o victorie a Rusiei în Occident ar duce la agresiunea chineză în Est.

"Dacă vă temeţi de agresiunea chineză în Marea Chinei de Sud sau în Taiwan, atunci ar trebui să fiţi foarte îngrijoraţi de Ucraina", a declarat Stoltenberg în timpul unui discurs virtual susţinut la 17 iunie în faţa think tank-ului Wilson Center.

În acelaşi context, NATO este încă şocată de dezvăluirea că o campanie cibernetică susţinută de Partidul Comunist Chinez a reuşit să plaseze malware pe zeci de mii de sisteme, inclusiv în organizaţii de apărare occidentale.

Serviciile de informaţii olandeze au dezvăluit luna trecută că această campanie, denumită Coathanger, a compromis 20.000 de sisteme din zeci de guverne occidentale, organizaţii internaţionale şi un număr mare de companii din industria de apărare.

Domeniul de aplicare al acestei descoperiri sugerează că această campanie a urmărit să obţină acces persistent la industriile de apărare ale naţiunilor occidentale, dar rămâne neclar dacă toate victimele se aflau în naţiuni NATO sau aveau o altă legătură.

Un alt punct de interes va fi cu siguranţă războiul Israelului împotriva grupării teroriste Hamas din Gaza, care a ameninţat uneori să se transforme într-un conflict regional mult mai mare.

NATO a promis să sprijine Israelul în urma atacului terorist al Hamas din 7 octombrie 2023 asupra Israelului, în care au fost ucise aproximativ 1.200 de persoane, majoritatea civili, şi au fost luaţi peste 250 de ostatici.

Cu toate acestea, acest sprijin este un punct controversat pentru liderii mondiali, care s-au luptat uneori să găsească un echilibru între dorinţa de a înarma Israelul şi dorinţa de a păstra viaţa civililor din Gaza.

Statele Unite au adoptat o legislaţie pentru a oferi Israelului peste 13 miliarde de dolari în asistenţă pentru securitate începând cu octombrie 2023.

Cu toate acestea, administraţia Biden a suspendat un transport de bombe de 2.000 de kilograme din cauza îngrijorării că armele vor fi utilizate în zone dens populate în care refugiaţii au fost nevoiţi să fugă.

Ca atare, modul în care alianţa răspunde la încercarea continuă de încetare a focului cu Hamas ar putea avea implicaţii ample asupra strategiei SUA în Orientul Mijlociu.

Un ultim punct central va fi preşedintele Joe Biden însuşi, care a fost criticat de un mic grup de democraţi din Camera Reprezentanţilor, care consideră că prestaţia preşedintelui în timpul primei dezbateri prezidenţiale cu fostul preşedinte Donald Trump a demonstrat că acesta nu este apt să îşi continue candidatura pentru un al doilea mandat.

Revolta l-a determinat pe preşedinte să reafirme că rămâne în cursă şi că el crede că este cea mai bună opţiune a democraţilor pentru a obţine victoria la urne în noiembrie.

Mai multe momente neprogramate pe parcursul săptămânii, inclusiv şedinţe foto şi dineuri de stat cu alţi lideri mondiali, îi vor oferi preşedintelui şansa de a dovedi dacă are capacitatea de a deţine funcţia în ochii partidului său, ai publicului american şi ai restului lumii.