Ce trebuie să ştiţi despre noul consiliu consultativ al serviciilor de informaţii al lui Trump

Preşedintele Donald Trump a anunţat, miercuri, o listă de persoane care vor face parte din Consiliul consultativ al preşedintelui pentru serviciile de informaţii (PIAB).

Potrivit anunţului publicat de Casa Albă, membrii sunt „un grup distins şi de încredere de patrioţi” care îl vor consilia pe preşedinte cu privire la guvernarea securităţii naţionale şi la alte activităţi ale Comunităţii de Informaţii (CI).

Trump i-a ales pe cei numiţi în grup datorită experienţei lor variate, potrivit declaraţiei. Casa Albă a declarat că speră ca acest consiliu să „ajute la restabilirea integrităţii Comunităţii noastre de Informaţii”.

Printre membrii comitetului se numără fostul congresman din California, Devin Nunes, care va servi drept preşedinte al grupului. Alţi membri sunt Scott Glabe, Amaryllis Fox Kennedy, Brad Robert Wenstrup, Wayne Berman, Reince Priebus, Robert O'Brien, Joshua Lobel, Sander R. Gerber, Katie Miller, Jeremy Katz şi Thomas Ollis Hicks Jr.

Ce face consiliul

Site-ul web al serviciilor de informaţii ale guvernului federal prezintă scopul general al PIAB, afirmând că acesta există „exclusiv pentru a oferi preşedintelui o sursă independentă de consiliere cu privire la eficienţa cu care CI răspunde nevoilor de informaţii ale naţiunii”.

Deşi PIAB este un element al biroului executiv, acesta este alcătuit din cetăţeni din afara guvernului şi are acces la toate informaţiile necesare pentru consilierea preşedintelui cu privire la problemele de informaţii. Consiliul poate avea până la 16 membri. Consiliul lui Trump are 12 membri.

O altă componentă a consiliului este Intelligence Oversight Board (IOB), care a fost creat pentru a face recomandări preşedintelui pentru supravegherea activităţilor de informaţii ale SUA. Aceasta are în special scopul de a se asigura că agenţiile din cadrul Comunităţii de informaţii respectă orientările constituţionale, alte legi aplicabile şi directivele prezidenţiale.

Consiliul raportează preşedintelui în funcţie de necesităţi, dar nu mai puţin de două ori pe an.

Conform site-ului web al Casei Albe, IOB „completează şi suplimentează, şi nu dublează, rolurile de supraveghere ale directorului serviciilor naţionale de informaţii, ale inspectorilor generali şi ale consilierilor generali ai departamentelor şi agenţiilor, precum şi ale comisiilor de supraveghere ale Congresului”.

Conducerea consiliului

Nunes a demisionat din Congres în 2021 şi s-a implicat puternic în platforma de social media a lui Trump, Truth Social, unde ocupă în prezent funcţia de CEO.

Viitoarea poziţie a fostului deputat a fost anunţată în decembrie 2024, împreună cu vestea că îşi va menţine poziţia de CEO al Truth Social.

Înainte de a părăsi Camera Reprezentanţilor, Nunes a fost preşedinte al Comisiei pentru Informaţii a Camerei Reprezentanţilor între 2015 şi 2018.

În timpul mandatului său în Congres, Nunes şi-a exprimat îngrijorarea că FBI a conspirat împotriva lui Trump în timp ce investiga presupusa interferenţă rusă în alegerile prezidenţiale din 2016.

„Devin se va baza pe experienţa sa în calitate de fost preşedinte al Comitetului de Informaţii al Camerei Reprezentanţilor şi pe rolul său cheie în demascarea farsei Rusia, Rusia, Rusia, pentru a-mi oferi evaluări independente ale eficacităţii şi corectitudinii activităţilor Comunităţii de Informaţii a SUA”, a scris Trump la momentul anunţului său din decembrie 2024.

Istoria PIAB

PIAB există de mai bine de 60 de ani. Acesta a fost creat de preşedintele Dwight Eisenhower în 1956 şi a fost numit iniţial 'The President's Board of Consultants on Foreign Intelligence Activities' ["Consiliul de Consultanţi al Preşedintelui privind Activităţile de Informaţii Externe” - n.n.]

Eisenhower a creat grupul după ce a descoperit că avea nevoie de un grup de colegi respectaţi care să îi ofere „evaluări libere şi sincere ale activităţilor de informaţii ale Statelor Unite”.

Grupul a fost redenumit Consiliul Consultativ al Preşedintelui pentru Informaţii Externe [President's Foreign Intelligence Advisory Board - engl.] de către preşedintele John F. Kennedy în 1961 şi a fost operaţional pentru fiecare preşedinte de atunci, cu excepţia regretatului preşedinte Jimmy Carter, care a eliminat consiliul în 1977.

Distinsul grup a fost reinstituit în 1981 de către preşedintele Ronald Reagan. Acesta a fost redenumit încă o dată în 2008 de către fostul preşedinte George W. Bush, care i-a dat numele pe care îl are în prezent, President's Intelligence Advisory Board.

Bush a ales acest nume în speranţa de a transmite faptul că serviciile naţionale de informaţii reprezintă o problemă internaţională, pe care consiliul este însărcinat să o urmărească îndeaproape.

Istoria PIAB s-a bucurat de un statut special care a fost bine păzit de ramura executivă pe tot parcursul istoriei sale. Acest lucru se datorează eforturilor înverşunate ale celor implicaţi de a respecta confidenţialitatea strictă atât în cadrul reuniunilor lor, cât şi în toate comunicările şi avizele.

Potrivit site-ului Casei Albe, consiliul „a avut un impact imens şi de lungă durată asupra structurii, gestionării şi operaţiunilor serviciilor de informaţii ale SUA”.

„PIAB există exclusiv pentru a-l asista pe preşedinte, oferindu-i o sursă independentă de consiliere cu privire la eficienţa cu care comunitatea de informaţii răspunde nevoilor de informaţii ale naţiunii, precum şi la vigoarea şi perspicacitatea cu care comunitatea îşi planifică viitorul”, se arată în text.

IOB a fost adăugat în structura de supraveghere în 1976, sub preşedinţia lui Gerald Ford, la recomandarea Comisiei Rockefeller. Grupul a cerut înfiinţarea unui organism executiv la nivel prezidenţial pentru a supraveghea „legalitatea şi corectitudinea activităţilor de informaţii ale SUA”.

De atunci, IOB s-a străduit să examineze activităţile grupurilor şi persoanelor din cadrul Comunităţii de informaţii. Aceasta îl sfătuieşte pe preşedinte cu privire la activităţile respective şi dacă acestea ar putea încălca o lege sau un ordin executiv.

Conform istoricului oficial al IOB, o parte a funcţiei sale constă în consilierea preşedintelui cu privire la abordarea adecvată a problemelor de către procurorul general, directorul serviciilor naţionale de informaţii sau şefii oricărui departament sau agenţie care ar putea avea nevoie de instrucţiuni prezidenţiale.