Ce se ştie despre Fordow - principala instalaţie nucleară a Iranului, inaccesibilă atacurilor israeliene
Uzina de îmbogăţire a uraniului de la Fordow a fost construită în anii 2000 de către Garda Revoluţionară Islamică. Este situată la aproximativ 20 de kilometri nord-est de Qom, oraşul sfânt al şiiţilor şi „capitala spirituală” a Iranului, transmite Financial Times.
Multe ţări cu potenţial nuclear au instalaţii subterane similare: în Statele Unite, este vorba de complexul Raven Rock din Pennsylvania; în Rusia, este vorba de Yamantau din Ural; există, de asemenea, instalaţii similare în China şi Coreea de Nord. Astfel de instalaţii – buncăre subterane gigantice secrete în care, se presupune, sunt fabricate şi depozitate arme nucleare – apar adesea în thrillerele de spionaj, precum şi în diverse teorii conspiraţioniste.
Iranul a început construirea uzinei Fordow după ce a anunţat oficial închiderea programului său nuclear militar. Republica Islamică a recunoscut existenţa acesteia abia în septembrie 2009, după ce Statele Unite, Marea Britanie şi Franţa au făcut publice informaţii secrete despre aceasta. La acea vreme, chiar şi Rusia şi China, care probabil ajutau Republica Islamică să-şi dezvolte programul nuclear, au condamnat secretomania Iranului. Uzina Fordow a început să funcţioneze la sfârşitul anului 2011.
În 2015, în cadrul aşa-numitului acord nuclear al lui Barack Obama, Iranul a acceptat să înceteze îmbogăţirea uraniului la Fordow şi să transforme instalaţia într-un centru de cercetare. Cu toate acestea, în 2018, următorul preşedinte al SUA, Donald Trump, s-a retras din acord. Iranul a reluat îmbogăţirea uraniului la Fordow.
În 2019, Iranul a anunţat că va îmbogăţi uraniu acolo până la 5%, apoi până la 20%. În 2023, AIEA a detectat prezenţa uraniului îmbogăţit până la 83,7%, aproape de nivelul necesar pentru construirea de arme nucleare.
Uzina de îmbogăţire a uraniului de la Natanz şi Fordow sunt simboluri ale celor două etape ale programului nuclear iranian. Dacă Natanz se ocupă de îmbogăţirea în masă a uraniului la un nivel scăzut, Fordow se ocupă de supravieţuirea sub presiune şi de posibilitatea unei „descoperiri” în domeniul armelor nucleare. Fordow nu este doar o instalaţie, ci o declaraţie politică şi strategică a Teheranului, scrie FT.
Pe 13 iunie, Israelul a lansat atacuri aeriene asupra unor obiective nucleare iraniene cheie, inclusiv Natanz. Forţele aeriene israeliene nici măcar nu au încercat să bombardeze uzina Fordow, care este protejată de câteva zeci sau chiar sute de metri de stâncă, ci aparent au suprimat doar apărarea aeriană din jurul acesteia. Potrivit AIEA, instalaţiile subterane de la Fordow nu au fost afectate de atacuri, iar uzina continuă să funcţioneze. Iranul a declarat că pagubele provocate de atacuri au fost limitate, dar a confirmat că unele instalaţii de la suprafaţă au fost avariate.
Este puţin probabil că Israelul să poată provoca singur daune critice la Fordow. Ar fi nevoie de bombe de un tip pe care numai SUA le deţine.
În timp ce Israelul continuă acţiunile militare, Statele Unite încearcă să relanseze negocierile cu Iranul pentru un nou acord nuclear. Preşedintele Donald Trump ia în considerare posibilitatea ca trimisul său special Steve Witkoff să se întâlnească cu ministrul iranian de Externe Abbas Araghchi în zilele următoare, transmite Axios.
Trump subliniază că SUA nu sunt interesate de un armistiţiu limitat, ci urmăresc „capitularea completă” a Iranului. Deocamdată, Trump consideră că posesia de către SUA a unor bombe superputernice capabile să distrugă Fordow este mai degrabă un mijloc de negociere. Cu toate acestea, premierul israelian Benjamin Netanyahu mizează în mod evident pe faptul că Statele Unite le vor folosi oricum.
În cadrul administraţiei Trump există divergenţe cu privire la modul de abordare a negocierilor. Witkoff şi vicepreşedintele J.D. Vance sunt în favoarea unui compromis cu Iranul, în timp ce secretarul de stat Marco Rubio menţine o poziţie dură, cerând Teheranului să renunţe complet la îmbogăţirea uraniului. Cu alte cuvinte, disputa se referă la faptul dacă Iranului ar trebui să i se acorde o excepţie de la regula generală potrivit căreia ţările non-nucleare care doresc să desfăşoare programe nucleare paşnice pot face acest lucru numai cu combustibil nuclear importat.
Între timp, Iranul continuă să respingă propunerile SUA ca fiind o „înşelăciune” şi subliniază respingerea de către Trump a acordurilor anterioare. Liderul iranian Ali Khamenei a declarat că Statele Unite nu au intenţia de a ridica sancţiunile şi că doar sporesc presiunea.
Experţii intervievaţi de Financial Times avertizează că, dacă Teheranul decide să urmeze această cale, Fordow ar putea juca un rol cheie.
Pe baza stocurilor actuale de uraniu puternic îmbogăţit, Iranul ar putea produce material pentru nouă ogive nucleare în trei săptămâni. Primele 25 de kilograme de uraniu pentru arme ar putea fi produse în doar două-trei zile.
Pe de altă parte, potrivit surselor CNN din serviciile secrete americane, Iranul ar putea să nu fie capabil să producă arme nucleare timp de cel puţin trei ani.
