CE propune norme noi pentru eficientizarea confiscării bunurilor provenite din infracţiuni
Comisia Europeană a propus luni norme noi pentru o confiscare mai eficace şi mai extinsă a fondurilor şi a altor bunuri provenite din săvârşirea de infracţiuni.
Astfel, va fi consolidată capacitatea statelor membre de a confisca bunuri care au fost transferate unor părţi terţe, va fi facilitată confiscarea bunurilor provenite din săvârşirea de infracţiuni chiar şi atunci când persoana învinuită se sustrage urmăririi penale şi vor fi asigurate mijloacele adecvate autorităţilor competente în vederea dispunerii măsurilor de îngheţare temporară a bunurilor care riscă să dispară dacă nu se iau măsurile necesare.
„Trebuie să îi lovim pe infractori acolo unde îi doare mai tare, să le luăm banii şi să redirecţionăm profiturile acestora în economia licită, în special în această perioadă de criză. Autorităţile de aplicare a legii şi autorităţile judiciare trebuie să dispună de instrumente mai bune pentru depistarea acestor bani. De asemenea, au nevoie de mijloace mai numeroase care să le permită recuperarea unei proporţii mai mari a bunurilor provenite din săvârşirea de infracţiuni”, a declarat Cecilia Malmström, comisar pentru afaceri interne.
În prezent, sumele recuperate din activităţile de criminalitate organizată sunt modeste în raport cu veniturile enorme generate de activităţile ilegale, precum traficul de droguri, contrafacerea, traficul de fiinţe umane şi de arme de calibru mic.
Conform estimărilor ONU, în 2009, suma totală a produselor provenite din săvârşirea de infracţiuni ar fi fost de aproximativ 2,1 bilioane de dolari, echivalentul a 3,6% din PIB-ul global în anul respectiv. Majoritatea acestor fonduri ilicite sunt spălate şi reinvestite în economia licită, sub 1% din bunurile provenite din săvârşirea de infracţiuni fiind îngheţate şi confiscate în prezent.
Profiturile obţinute din desfăşurarea de activităţi de criminalitate organizată în UE sunt considerabile. De exemplu, se estimează că vânzarea de droguri ilicite generează în UE aproximativ 100 de miliarde de euro anual.
În Italia, bunurile provenite din săvârşirea de infracţiuni sunt estimate la 150 de miliarde de euro anual. În 2009, autorităţile italiene au îngheţat temporar active provenite din săvârşirea de infracţiuni în valoare de aproximativ 800 de milioane de euro.
În Regatul Unit, în 2006, veniturile provenite din săvârşirea de infracţiuni au fost estimate la 15 miliarde de lire sterline. În acelaşi an, statul a recuperat 125 milioane de lire sterline.
În 2009, în Germania, au fost confiscate 113 milioane de euro din veniturile generate de criminalitatea organizată. Aceste sume pot părea impresionante, însă reprezintă puţin în raport cu profitul realizat de infractori, estimat în aceste cazuri la aproximativ 903 milioane de euro, se arată într-un comunicat al CE.
Veniturile grupărilor de criminalitate organizată sunt din ce în ce mai mult investite în afara ţării lor de origine, adesea în mai multe state membre, sau sunt transferate către terţi (adeseori rude sau intermediari) în scopul de a evita confiscarea. Investiţiile în case, autovehicule, restaurante, mici întreprinderi şi acţiuni sunt doar câteva exemple care arată cum pot fi reinvestite profiturile ilicite în active sau activităţi licite.
Facilitarea confiscării activelor va împiedica desfăşurarea de activităţi infracţionale şi va descuraja criminalitatea prin transmiterea mesajului că activităţile infracţionale nu aduc venituri. De asemenea, va proteja economia împotriva infiltrării grupărilor infracţionale şi împotriva corupţiei. Recuperarea mai multor active în favoarea statului va avea un impact semnificativ asupra victimelor criminalităţii, contribuabililor şi asupra societăţii, în ansamblu. Odată confiscate, bunurile provenite din săvârşirea de infracţiuni pot fi redirecţionate în scopuri sociale sau pot constitui fonduri care să fie reinvestite în activităţi de aplicare a legii sau în cadrul iniţiativelor de prevenire a criminalităţii.
Printre propunerile făcute se numără stabilirea unor norme mai clare şi mai eficiente în vederea confiscării bunurilor care nu au o legătură directă cu o anumită infracţiune, dar care rezultă în mod evident din activităţi infracţionale similare în care a fost implicată persoana condamnată (confiscare extinsă), consolidarea normelor privind confiscarea activelor care sunt transferate de la persoana învinuită către o parte terţă care ar fi trebuit să aibă cunoştinţă despre faptul că acestea provin din desfăşurarea de activităţi infracţionale (confiscarea aplicată terţilor) şi confiscarea activelor în cazurile în care condamnarea penală nu este posibilă întrucât învinuitul a decedat, suferă de o boală cronică sau se sustrage urmăririi penale (confiscarea limitată care nu se bazează pe o hotărâre de condamnare).
Totodată, procurorii vor putea dispune îngheţarea temporară a activelor care riscă să dispară în cazul în care nu se adoptă nicio măsură, sub rezerva confirmării deciziei de către o instanţă (îngheţare provizorie).
România se numără printre ţările care au cele mai mari dificultăţi în recuperarea bunurilor provenite din săvârşirea de infracţiuni.
La bilanţul Ministerului Public de săptămâna trecută, Ministrul justiţiei, Cătălin Predoiu, remarca faptul că s-a muncit mult în ceea ce priveşte recuperarea produselor infracţunii, dar mai sunt multe de făcut şi trebuie să se ajungă la exemplul carabinierilor italieni, care reuşesc la o singură acţiune să recupereze şi un miliard de euro. "Aici e orizontul de aşteptare. Sigur că există diferenţe în ceea cer priveşte mijloacele, dotarea, experienţa. Dar acolo trebuie să ajungem", a spus ministrul justiţiei.
"Dacă scapă doar cu închisoarea şi rămân cu banii treaba e făcută doar pe jumătate. O vor lua de la capăt cu aceleaşi mijloace (...) De multe ori îşi dirijează afacerile din puşcării. Din păcate nu reuşim încă să stârpim acest fenomen. Dar luaţi-le tot pentru că şi ei încearcă să ne ia tot. De aceea trebuie să combatem evaziunea fiscală", a mai spus Predoiu.
