Ce poate dezvălui mirosul unic al unei persoane despre sănătatea şi identitatea sa

Conform unui proverb popular, mirosul ar decide dacă apreciem sau nu persoana pe care o avem în faţa noastră. În realitate, mirosul unic al fiecărui individ poate dezvălui cine suntem... şi în ce stare de sănătate ne aflăm.

În fiecare secundă, sute de substanţe chimice se degajă din corpul nostru în aerul ambiant. Aceste compuşi se difuzează uşor, deoarece au o presiune de vapori ridicată: cu alte cuvinte, se evaporă şi devin gazoşi la temperatura ambiantă.

Fiecare fiinţă umană are o astfel o „semnătură chimică” proprie, care stă la originea mirosului său corporal. Aceasta nu numai că poate oferi informaţii despre identitatea noastră, dar poate furniza şi informaţii preţioase despre starea noastră de sănătate.

Când boala are un miros

Încă din Antichitatea greacă se ştie că mirosul nostru se schimbă atunci când nu suntem sănătoşi. În timp ce astăzi ne bazăm pe analize de sânge, medicii greci antici foloseau mirosul pentru a pune diagnostice. Când miroseau respiraţia unui pacient, dacă percepeau ceea ce numeau fetor hepaticus (literalmente „miros urât al ficatului”), considerau că persoana respectivă risca să sufere de insuficienţă hepatică.

Când mirosul unei persoane era perceput ca fiind dulce sau fructat, medicii considerau că acesta era rezultatul unei degradări necorespunzătoare a zahărului în tubul digestiv. Diagnosticul pus era adesea diabetul.

Ştiinţa modernă a confirmat că aceste intuiţii erau întemeiate. Insuficienţa hepatică, diabetul, dar şi multe alte boli, inclusiv infecţioase, conferă respiraţiei un miros caracteristic.

Urmaţi-vă întotdeauna instinctul

În 1971, chimistul Linus Pauling, laureat al premiului Nobel, a identificat 250 de compuşi chimici gazoşi diferiţi în respiraţia umană. Aceste substanţe sunt numite compuşi organici volatili sau COV.

De la această descoperire, cercetătorii au identificat sute de alţi COV prezenţi în aerul expirat. Unele au un miros uşor de identificat, în timp ce altele sunt inodore sau imperceptibile pentru nasul nostru. În orice caz, oamenii de ştiinţă consideră că aceşti compuşi volatili pot oferi indicii preţioase despre starea de sănătate a unei persoane.

Un exemplu remarcabil este cel al lui Joy Milner, o fostă asistentă medicală, acum pensionară. Datorită simţului olfactiv, ea a detectat primele semne ale bolii Parkinson la un bărbat scoţian, cu mai mulţi ani înainte de diagnosticul oficial din 2005. Ea observase că mirosul corporal al acestuia se schimbase. Această observaţie a dat naştere la numeroase lucrări de cercetare la care ea însăşi a participat.

Câinii sunt cunoscuţi pentru capacitatea lor de a detecta şi mai multe boli decât oamenii, datorită simţului olfactiv extrem de dezvoltat. Dar tehnologiile moderne, precum spectrometria de masă, permit identificarea modificărilor foarte fine ale profilurilor COV. Acestea pot fi asociate cu boli intestinale, cutanate, respiratorii sau neurologice, precum boala Parkinson. Medicii estimează că, într-o zi, anumite patologii vor putea fi diagnosticate pur şi simplu suflând într-un aparat.

De unde provin compuşii organici volatili?

Respiraţia nu este singura sursă de COV din organismul nostru. Aceşti compuşi sunt eliberaţi şi prin piele, urină şi fecale.

COV-urile cutanate sunt produse de milioane de glande care elimină deşeurile metabolice din organism. Ele contribuie, de asemenea, la eliminarea substanţelor generate de bacteriile şi alte microorganisme prezente pe pielea noastră. Transpiraţia aduce acestor bacterii nutrienţi suplimentari, favorizând producţia de COV deosebit de mirositoare. Mirosul transpiraţiei reprezintă însă doar o mică parte din ansamblul mirosurilor legate de COV.

Pielea noastră, la fel ca microbiota intestinală, se bazează pe un echilibru delicat de microorganisme. Cercetătorii consideră că acest echilibru ne influenţează sănătatea, chiar dacă mecanismele precise rămân încă puţin înţelese.

Spre deosebire de intestin, pielea este relativ uşor de studiat. Este posibil să se preleveze probe cutanate fără intervenţii invazive. Oamenii de ştiinţă consideră că COV-urile pielii pot oferi informaţii despre modul în care bacteriile din microbiota şi corpul uman cooperează pentru a menţine sănătatea şi a ne proteja de boli.

Mirosul variază în funcţie de vârstă şi sex

Semnătura olfactivă legată de COV-urile pielii explică probabil de ce câinii sunt capabili să distingă indivizii după miros. Studiile au arătat, de asemenea, că aciditatea acestei semnături permite diferenţierea bărbaţilor de femei — o distincţie pe care numai tehnologiile de ultimă generaţie o pot detecta.

Profilul COV al pielii ar permite, de asemenea, estimarea vârstei unei persoane cu o precizie de câţiva ani. Un rezultat logic, deoarece stresul oxidativ creşte odată cu vârsta.

Stresul oxidativ apare atunci când nivelul de antioxidanţi este insuficient. Acesta provoacă daune ireversibile celulelor şi organelor. Cercetări recente au arătat că subprodusele acestor daune oxidative pot fi detectate în profilurile COV ale pielii.

COV nu servesc doar la definirea mirosului individual: ele sunt utilizate şi de plante, insecte şi animale ca mijloc de comunicare. Plantele menţin un dialog constant prin COV cu polenizatorii, alte plante sau chiar prădătorii lor naturali. Compuşii implicaţi în aceste schimburi sunt numiţi feromoni.

Ce ştie ştiinţa astăzi despre miros

În regnul animal, numeroase dovezi arată că compuşii organici volatili pot acţiona ca afrodisiace. La şoareci, de exemplu, anumite microorganisme produc o substanţă mirositoare numită trimetilamină, care permite identificarea originii unui potenţial partener. Porcii şi elefanţii folosesc, de asemenea, feromoni.

Este posibil ca şi oamenii să producă COV pentru a atrage un partener ideal, dar sunt necesare cercetări suplimentare. Până în prezent, existenţa feromonilor umani rămâne foarte controversată. O ipoteză sugerează că aceştia ar fi dispărut odată cu apariţia vederii culorilor, selecţia partenerilor bazându-se mai mult pe simţul văzului.

Indiferent dacă există sau nu feromoni umani, oamenii de ştiinţă sunt de acord că COV-urile pielii pot dezvălui multe despre cine suntem şi despre starea noastră: vârstă, alimentaţie, condiţie fizică, fertilitate şi chiar nivelul de stres. Această semnătură olfactivă conţine probabil markeri preţioşi pentru monitorizarea sănătăţii noastre şi diagnosticarea anumitor boli.

Sursa: Epoch Times Franţa