CCR, în zodia Dorneanu. "Unii judecători constituţionali vor să se înscăuneze peste instanţe"

Unii judecători constituţionali vor să se înscăuneze peste instanţe. CCR nu are competenţe de a obliga legiuitorul (primar – Parlamentul sau delegat – Guvernul) în sensul de a stabili ce şi cum să legifereze dar exact acest lucru se întâmplă, a atras atenţia deputatul Silviu Dehelean.
Palatul Cotroceni, depunere jurământ, noii membri ai CCR. În imagine,  Valer Dorneanu Mona Pivniceru şi Daniel Morar (Epoch Times România)
Andrei Pricopie
24.07.2017

Unii judecători constituţionali sugerează Parlamentului să dea CCR atribuţii de verificare a hotărârilor judecătoreşti şi să se înscăuneze astfel deasupra puterii judecătoreşti, a remarcat, indignat, pe pagina sa de Facebook, deputatul USR Silviu Dehelean, membru în Comisia Juridică.

"Deciziile controversate ale acestora culminează cu ultima decizie nr.377/2017 care aduce o schimbare majoră de paradigmă în funcţionarea statului de drept din România, prin încălcarea separaţiei puterilor în stat. Curtea Constituţională nu face parte din niciuna din puterile statului, fiind o instituţie tehnico-politică ce are ca scop principal să verifice conformitatea textelor de lege cu Constituţia. Acest control nu poate să se extindă la verificarea tuturor sentinţelor instanţelor judecătoreşti, recenta decizie nr. 377/2017 fiind o încălcare a atribuţiilor puterii judecătoreşti", a subliniat Silviu Dehelean.

Deputatul USR a arătat că, din păcate, judecătorii constituţionali au mai încălcat recent principiul separării puterilor în stat prin obligarea Parlamentului de a stabili un prag la abuzul în serviciu, deşi CCR nu are competenţe de a obliga legiuitorul (primar – Parlamentul sau delegat – Guvernul) în sensul de a stabili ce şi cum să legifereze.

"Aşadar, printr-o decizie proprie, CCR a stabilit că nu doar partea de hotărâre din deciziile sale are putere obligatorie ci şi considerentele. Câtă vreme această regulă se aplică considerentelor esenţiale pentru decizia luată, adică celor care formează traseul logic de la problema supusă judecăţii la soluţie, nu e nicio problemă. Însă când considerente marginale sau care nu au legătură cu decizia dată devin obligatorii, atunci avem o instituţie care se autoreglementează şi care îşi poate spori atribuţiile de una singură. Considerăm că unii judecători se folosesc de acest aspect pentru a introduce şi raţionamente care nu ţin de motivarea deciziilor sale", a precizat Silviu Dehelean.

Luând în considerare precedentul creat în cazul abuzului în serviciu, când CCR a obligat Parlamentul să introducă un prag şi a devenit practic legiuitor, deputatul USR susţine că nu există niciun impediment ca acest scenariu să nu se repete, nu există nicio garanţie că după decizia nr. 377, CCR să nu arate că Parlamentul este obligat să legifereze verificarea sentinţelor judecătoreşti de către această instituţie.

"În textul deciziei, CCR semnalează lipsa unui cadru legislativ ce ar permite un control de constituţionalitate asupra hotărârilor judecătoreşti, lipsă care, evident, este rezolvabilă prin modificarea Legii 47/1992, în sensul adăugării unei noi atribuţii instituţiei. Adăugarea de atribuţii jurisdicţionale noi ar însemna practic modificarea Constituţiei prin voinţa Parlamentului. Mai mult, Constituţia nu prevede un eventual efect al "neconstituţionalităţii unei hotărâri judecătoreşti" ci numai a unei legi sau ordonanţe. Este imposibilă introducerea unei verificări a hotărârilor instanţelor de judecată de către CCR prin modificarea Legii 47, singura variantă constituţională fiind însăşi modificarea Constituţiei", a explicat Silviu Dehelean.

Deputatul consideră că suntem în faţa unei instituţii care iese din cadrul constituţional şi anunţă că USR va utiliza toate mijloacele pe care le are la dispoziţie pentru sesizarea Comisiei de la Veneţia cu privire la activitatea CCR şi pentru a se asigura că democraţia şi statul de drept din România sunt şi vor fi respectate.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor