Cazul Şoşoacă. Fost şef CCR: Păi în Parlamentul UE sunt 70-80 de eurosceptici care, la imn, bat cu pumnul în masă, bat din picioare

Fostul preşedinte al Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, a criticat în termeni duri, într-o intervenţie la Digi24, motivarea deciziei CCR prin care Diana Şoşoacă a fost scoasă din cursa pentru Cotroceni.

Jurnalist: O decizie fără precedent în România, cel puţin în ultimii 35 de ani. Ajutaţi-ne, vă rog, să înţelegem această decizie care a uimit efectiv pe toată lumea. Un candidat, nu contează numele lui în acest moment, un candidat la alegerile prezidenţiale, scos din cursă pe ceea ce pare a fi, mai degrabă, delict de opinie şi comportamente publice, luări de poziţii şi declaraţii.

Augustin Zegrean: Da, am citit şi eu motivarea deciziei, şi mie mi se pare excesivă! Pentru că orice om poate să vorbească, la noi dreptul la libera exprimare, la expresie, este neîngrădit, nu poate fi îngrădit de nimeni. Ne-au îngrădit destul alţii înainte. Deci, ceea ce se spune acolo, că datorită afirmaţiilor ei în presă sau pe unde vorbeşte doamna, riscă să scoată România din NATO şi din UE, este exagerat.

Pentru că la UE, cel puţin, ştiţi foarte bine, în Parlamentul Uniunii Europene sunt 70-80 de eurosceptici tot timpul care, în momentul când se cântă imnul, bat cu pumnul în masă sau bat din picioare. Şi se întorc cu spatele spre tribună. Deci, pe aceia nimeni nu i-a dat afară de acolo pentru că nu sunt de acord cu Uniunea Europeană. Ba, dimpotrivă, primesc şi salariu de acolo, şi chiar dumneaei este unul dintre aceste exemple. Deci, faptele acestea nu cred că justifică înlăturarea ei de la a candida.

Jurnalist: Aş vrea să vă citesc doar trei dintre motivele esenţiale invocate de CCR pentru interzicerea acestei candidaturi. Să-mi spuneţi cum vi se par: Comportament antidemocratic şi antisemit, conduită menită să afecteze fundamentele constituţionale ale statului român şi apartenenţa la structurile euroatlantice, actele şi faptele Dianei Şoşoacă încalcă condiţiile de eligibilitate.

Augustin Zegrean: De eligibilitate a cui?

Jurnalist: Ale domniei sale, bănuiesc.

Augustin Zegrean: Da?! (Râde) Nu. Asta este greşită exprimarea. Aici este greşită exprimarea. Dar faptele acestea de care tocmai v-am spus, şi în toată lumea sunt eurosceptici sau atlantişti, cum să zic, natosceptici sau aşa mai departe. Nu poţi să-i dai afară pe aceia. Ea reprezintă o categorie de cetăţeni, o parte din cetăţeni, care asta gândesc. Sunt împotriva Europei, că le-a interzis să taie porcul, că le-a interzis să facă ţuică, tot felul de nebunii de astea. Eu trăiesc între oameni aici, în popor. Şi poporul, nu tot poporul, dar de fiecare dată în sondaje avem 40, 30, 45% eurosceptici. Înseamnă că noi le tăiem dreptul la vot, dreptul de a fi aleşi? Nu!

Jurnalist: Îmi amintesc de o decizie din 1992, domnule Zegrean, a Curţii Constituţionale, o sesizare depusă împotriva candidaturii lui Ion Iliescu, şi atunci Curtea spunea că singura nedemnitate morală ce constituie un impediment pentru o persoană de a candida este pierderea drepturilor electorale ca urmare a unei hotărâri de condamnare, bineînţeles, luată de instanţele de drept comun. Cam aceea este şi argumentaţia judecătoarei Iulia Scântei, care a făcut opinie separată.

Augustin Zegrean: Am citit, da, am citit opinia separată.

Jurnalist: Creează un precedent periculos această decizie a Curţii în cazul Şoşoacă?

Augustin Zegrean: Toate deciziile Curţii creează un precedent, pentru că ele intră în patrimoniul Curţii, în patrimoniul de decizii ale Curţii. Sunt peste 30.000 de decizii deja pronunţate de Curtea Constituţională a României. Ceea ce este mult pentru perioada de când există. 30.000 erau când am plecat eu de acolo, de atunci s-au mai dat câteva mii. Deci, intră în asta şi orice sesizare de azi înainte care va fi făcută, prin care se va cere împiedicarea unui cetăţean de a candida, va trebui să facă referire la această decizie.

Este obligatoriu, că în toate deciziile Curţii, cine citeşte deciziile ştie, se face trimitere la decizii CEDO, la deciziile CJUE, la alte Curţi Constituţionale, la Comisia de la Veneţia, deci toată practica aceasta constituie zestrea de constituţionalism a Europei şi a României, până la urmă. Pentru că şi deciziile Curţii României se pun pe un portal al Comisiei de la Veneţia şi pe un portal al Conferinţei Curţilor Constituţionale Europene. Şi noi citeam de acolo, când căutam la alte ţări, cum au rezolvat o anumită problemă. Deci, intră în acest circuit decizia Curţii.

Jurnalist: Curtea foarte rar îşi schimbă practica. Nu şi Curtea noastră, că am văzut revirimente jurisprudenţiale la un interval de timp destul de scurt. Au fost următoarele acuzaţii la adresa acestei decizii, că a fost luată pe criterii subiective şi că introduce o doză mare de arbitrariu.

Augustin Zegrean: Da, orice om este subiectiv. Nu există om nesubiectiv. Şi judecătorii sunt subiectivi, numai că ei trebuiau să verifice ce scrie în Constituţie. Condiţiile pe care cetăţeanul trebuie să le îndeplinească pentru a putea candida! Şi atât!

Jurnalist: Ceea ce nu s-a întâmplat, pentru că s-a dus mult mai departe în acest caz Curtea Constituţională.

Augustin Zegrean: Nici nu s-a vorbit despre acele condiţii!